Cea mai rapidă dronă din lume poate atinge viteze uimitoare, de peste 610 km/h
- Antonia Hendrik
- 26 decembrie 2025, 20:01
Drona Antigravity A1. Sursa foto: Antigravity Un specialist în pilotajul dronelor, cu o carieră de aproximativ 15 ani în domeniu, a reușit să intre recent în Guinness World Records. Performanța sa a fost posibilă datorită unei drone construite de el, capabilă să atingă viteze spectaculoase, ce depășesc pragul de 610 km/h, stabilind astfel un nou record mondial, informează Express.
Drona se apropie de jumătate din viteza sunetului
Cea mai rapidă dronă realizată vreodată rescrie limitele vitezei și lasă în urmă chiar și cele mai performante automobile din lume. Capabilă să zboare cu peste 610 km/h, aceasta depășește nu doar recordurile din domeniul dronelor, ci și praguri considerate până recent imposibil de atins pentru un astfel de aparat, apropiindu-se de jumătate din viteza sunetului.
Performanța îi aparține lui Ben Biggs, pilot de drone și inginer aerospațial de profesie. Munca sa i-a adus recent recunoaștere internațională, odată cu obținerea unui Record Mondial Guinness pentru cea mai rapidă dronă construită vreodată.
De exemplu, Koenigsegg Jesko Absolut, considerată una dintre cele mai rapide mașini din lume, are o viteză maximă declarată de aproximativ 530 km/h. Drona lui Ben Biggs a reușit să depășească acest prag cu mult, demonstrând avantajul clar al tehnologiei aeriene ultra-ușoare.
Povestea proiectului a început surprinzător de simplu. Inspirat de un videoclip descoperit pe YouTube, care prezenta o dronă extrem de rapidă, Ben Biggs și-a propus să construiască un model superior. Inițial, ideea a fost privită ca pe „un proiect distractiv”, însă ambiția de a depăși performanța văzută online l-a condus către un record mondial.
Ben a lucrat la filme notabile precum John Wick 4
Ben a contribuit inclusiv la producții cinematografice importante, precum John Wick 4. Experiența acumulată și accesul la infrastructura tehnică a firmei la care lucrează i-au permis să folosească spațiul de lucru și pentru acest proiect ambițios.
Primul prototip a fost realizat în câteva luni și a reușit să atingă viteza impresionantă de 450 km/h, performanță care l-a convins pe Ben să ducă ideea la un nivel superior. Construcția versiunii finale a dronei s-a întins pe durata a 18 luni, perioadă în care acesta s-a ocupat personal de fiecare detaliu, de la design la asamblare.
Inițial, proiectul a fost susținut exclusiv din fonduri proprii, însă ulterior a atras sprijin financiar din partea companiei „Drone Pro Hub”. Referindu-se la partea tehnică, Ben a explicat că alimentarea dronei a reprezentat una dintre cele mai dificile etape.
„Puterea maximă ajunge la aproximativ 16 kilowați, iar integrarea unei asemenea energii într-o structură atât de compactă a fost una dintre cele mai mari provocări”, a declarat el.

Cea mai rapidă dronă. Sursa foto: Instagram
Cu vântul în spate, drona a reușit să atingă viteza de 655 km/h.
Drona are o greutate de circa 2 kilograme, o lungime de 39 de centimetri și o înălțime de 24 de centimetri. Ceea ce o face cu adevărat remarcabilă este raportul putere-greutate.
Ben, care a stabilit noul record pe data 17 decembrie, iar performanța dronei a depășit așteptările sale. Potrivit acestuia, viteza maximă omologată a fost de 626 km/h, însă în anumite condiții, atunci când aparatul a zburat cu vântul în spate, a reușit să atingă chiar 655 km/h.
Dronele au atras atenția două zile mai târziu, pe 19 decembrie, însă dintr-un cu totul alt motiv. De această dată, ele au fost folosite într-o cercetare științifică, fiind implicate în evaluarea stării de sănătate a balenelor.
Echipele de cercetători au manevrat drone dotate cu un dispozitiv special pe deasupra jeturilor de aer eliminate de mamiferele marine atunci când ies la suprafață. Analiza probelor astfel obținute a dus la identificarea unui virus extrem de periculos, asociat cu îmbolnăviri severe și chiar mortalitate în masă în rândul balenelor. Profesorul Terry Dawson, de la King’s College London, consideră această tehnică drept una „revoluționară”.
„Această metodă ne permite să supraveghem agenții patogeni la balenele, fără a le provoca stres sau răni. În același timp, obținem date esențiale despre bolile care afectează ecosistemele arctice, aflate într-o transformare accelerată”, a explicat specialistul.