ALTĂ VIAŢĂ. Oricât de minoră sau de inutilă ar părea, contribuţia fiecă- rui individ la protejarea mediului capătă greutate atunci când ea este însumată la nivel global. Există numeroase soluţii simple care ne ajută să poluăm mai puţin şi să economisim şi bani.

Să stingi întotdeauna lumina când părăseşti încăperea. Să nu laşi apa să curgă atunci când te speli pe dinţi. Să umpli doar pe jumătate cada cu apă caldă. Să schimbi toate becurile cu unele economice. Să scoţi din priză aparatele electronice atunci când nu le foloseşti. Să nu urci la volan decât dacă nu ai de ales.

Sau să încălzeşti casa cu un grad mai puţin decât eşti obişnuit. Pentru cel puţin 90% din populaţia României, doar un zgârcit sau un maniac poate trăi aşa. Sunt zeci de idei care ne pot schimba viaţa în bine, prin care ne putem reduce impactul negativ asupra mediului şi prin care putem economisi şi bani.

Deşi astăzi a devenit mai complicat să trăieşti mai simplu, în ultimă instanţă, totul se reduce la voinţă. Este un pariu pe care fiecare dintre noi îl poate face cu sine însuşi. Dacă este „imposibil“ să renunţăm la fumat, dacă ni se pare greu să slăbim ori să facem mai multă mişcare, cât de greu poate fi să economisim energie ori să renunţăm la plastic? Sindromul ridicării din umeri Sediul Centrului Regional de Protecţie a Mediului pentru Europa Centrală şi de Est se află la Budapesta. Aici lucrează Adriana Crăciun, coordonator-şef de proiecte al acestei organizaţii, care are birouri locale în 17 ţări din Europa Centrală şi de Est, inclusiv la Bucureşti, şi care iniţiază programe de educare şi formare.

„În România, oamenii nu realizează că, prin degradarea mediului înconjurător, calitatea vieţii lor scade“, spune Adriana.

Deşi mulţi acţionează doar dacă obţin un câştig material, ea crede că oamenii pot fi stimulaţi dacă li se arată că poluarea le afectează sănătatea şi buzunarul, pentru că plătesc mai mult pe îngrijiri medicale, pe carburant şi pe energie.

Petruţa Moisi, preşedinta Centrului de Consultanţă Ecologică din Galaţi (CCEG), deplânge ascensiunea fulminantă a consumismului în România şi nepăsarea cetăţenilor în privinţa protejării mediului: „Noi avem un sindrom al ridicării din umeri în România, pe care l-am moştenit după jumătate de secol de întrecere socialistă şi care acum ne demotivează. Fiecare dintre noi trebuie să-şi ia un fel de angajament prin care anumite lucruri le faci constant pe toată durata vieţii, nu pentru că acum aşa e la modă. Şi nu trebuie să renunţi pentru că nu ai obţinut un efect imediat“. Până nu e prea târziu Statele care au aderat la Uniunea Europeană înaintea României (Ungaria, Polonia, Cehia) au avansat, în timp ce noi am rămas la nivelul promisiunilor, al programelor şi strategiilor care nu se concretizează în viaţa de zi cu zi, apreciază Petruţa Moisi.   În România, în lipsa unui sistem organizat de reciclare, care să-i motiveze pe cei care vor să prelucreze deşeurile, îndeosebi persoanele de vârsta a treia îşi reduc consumul de energie, şi asta din motive pecuniare: „Pensionarii au prins vremuri grele şi au căpătat nişte obiceiuri - fac piaţa cu aceleaşi sacoşe şi îşi reduc consumul de energie fiindcă au pensii mici. Dar lipseşte un sistem organizat de reciclare care să şi motiveze persoanele care reciclează“, remarcă preşedinta centrului gălăţean.

Prin natura activităţii sale, Adriana Crăciun cunoaşte foarte bine situaţia din Vest, unde, spune ea, „este foarte simplu să fii ecologist“. Ungaria, de exemplu, e plină de tomberoane pentru prelucrarea deşeurilor, spune ea.

„În Vest, oamenii primesc bani dacă reciclează, iar dacă nu fac asta sunt penalizaţi. Pentru ei este foarte simplu să trăiască ecologic, pe când la noi e mai dificil. Dar nu este foarte greu să aplici câteva reguli simple. Vesticii produc mai puţine deşeuri, sunt mai preocupaţi de reciclare, dar deja nu prea mai au ce proteja. În schimb, românilor le place să meargă cu maşina în munţi şi să se plimbe cu ATV-urile, un adevărat atentat la natură“. Acţionăm sau suferim Adriana Crăciun crede că puterea exemplului încă funcţionează. Poate şi pentru că trăieşte printre oameni care se comportă exemplar. O prietenă din Belgia a prefarat să vină la Budapesta cu trenul, în loc să ia avionul de la Bruxelles, chiar dacă drumul a fost mai scump şi mai lung. O altă prietenă, din Anglia, este vegetariană şi nu poartă haine din piele sau blană.

„Găteşte foarte des, nu merge la restaurant. La noi, în schimb, e o chestie de statut social să mă- nânci la fast-food“, spune Adriana, care aminteşte şi de un coleg care locuieste la 20 de kilometri de Budapesta şi care vine la serviciu numai cu bicicleta, pentru că este mai ecologic şi mai sănătos să pedaleze 40 de kilometri zilnic.

Desigur, acestea sunt opţiuni pe care nu toţi le agreăm sau pe care nu ni le permitem. Dar există şi soluţii mai simple, pe care până şi elevii de şcoală primară şi le pot însuşi. Din păcate, nici măcar ei nu sunt învăţaţi să respecte natura.

Până la urmă, aşa cum remarcă Adriana Crăciun, „Totul depinde de conştiinţa fiecăruia“. Dar ne mai putem baza pe conştiinţă? Sau ne complacem în pasivitate, în nepăsare şi în scepticism? DE REŢINUT Consum mare, mai multă poluare > Potrivit CE, fiecare stat european produce anual 11 tone de emisii de gaze cu efect de seră, din care nouă tone sunt de dioxid de carbon (CO2). > Locuinţele consumă o treime din energia folosită în Europa şi generează 20% din emisiile de dioxid de carbon la nivelul UE. 70% din energie este folosită la încălzirea locuinţei, 14% pentru încălzirea apei, iar 12% pentru iluminat şi aparatură electrică.

> 10% din emisiile de CO2 în Europa provin de la automobile.

> Populaţia europeană reprezintă 7% din populaţia Globului, dar foloseste 20% din resursele mondiale. SFATURI Încercaţi câteva soluţii simple > Redu temperatura din locuinţă cu un grad sub nivelul obişnuit şi poţi avea o factură cu până la 7% mai mică. Fixează termostatul la 17 grade în timpul nopţii sau când pleci de-acasă. > Un duş te ajută să economiseşti o treime din cantitatea de apă folosită în cadă. Totodată, se consumă de patru ori mai puţină energie pentru încălzirea apei. > Încălzeşte doar atâta apă cât ai nevoie. > Dezgheaţă regulat frigiderul; economiseşti 30% din energie, pentru că motorul frigiderului funcţionează mai bine. > Stinge lumina când ieşi dintr-o încăpere. > Scoate de sub tensiune aparatura electrocasnică pentru că în standby consumă 40% electricitate. > Scoate încărcătorul şi mobilul din priză după încărcare. Altfel, 95% din energie se pierde. > Cumpără aparatură electronică din categoria de consum AΣ. > Nu lăsa apa să curgă pe durata spălării pe dinţi sau în timpul bărbieritului, pentru că într-un interval de cinci minute se pierd până la 20 de litri de apă. > Apelează la propriile sacoşe, în loc să primeşti pungile din farmacii, din magazine. > Sortează deşeurile. > Evită recipientele din aluminiu. Nu împacheta sandviciurile în folii de aluminiu. > Utilizarea oalelor sub presiune salvează 20% din energie. > Foloseşte un fier de călcat cu termostat şi cu aburi - poţi salva 10% energie. > Curăţând şi schimbând la timp punga aspiratorului poţi economisi 10% energie. > Foloseşte foile de hârtie pe ambele feţe. În cartea sa, „Un adevăr incomod“, Al Gore, laureatul Premiului Nobel pentru Pace din acest an, prezintă şi alte sugestii mai puţin obişnuite: > cumpără lucruri durabile. > preciclează - redu cantitatea de deşeuri încă dinainte de a cumpăra. > consumă mai puţină carne. Mai puţină carne înseamnă o dietă mai sănătoasă şi mai puţine emisii de carbon produse de animale. > Redu cantitatea de recipiente de unică folosinţă. Anual, americanii aruncă 25 de miliarde de pahare de unică folosinţă. > Cumpără din apropiere. Astfel contribui la reducerea poluării cu produse de transport.

SE POATE ŞI ALTFEL Idei pentru un stil de viaţă în armonie cu natura IDEI AMERICANE. Potrivit revistei americane „Time“, există şi alte moduri simple de a salva energie, bani şi de a reduce impactul asupra mediului. „Înverziţi-vă“ casa. În loc să porniţi aerul condiţionat, deschideţi o fereastră. Vara puteţi evita folosirea excesivă a aerului condiţionat dacă ţineţi ferestrele închise, cu jaluzelele trase, până se înserează. Favorizaţi circulaţia aerului în încăperi prin ventilarea naturală. Folosiţi transportul în comun. Transportul contribuie cu 14% la nivelul global al poluării. Se estimează că numai în SUA transportul public economiseşte 5,3 miliarde de litri de combustibil anual, a cărui ardere ar produce 1,4 milioane de tone de dioxid de carbon.

Plătiţi on-line. Potrivit unui studiu realizat de Javelin Strategy&Research, dacă fiecare familie din SUA şi-ar plăti taxele on-line, cantitatea de gunoi s-ar reduce cu 1,45 miliarde de tone pe an, iar emisiile de gaze poluante s-ar reduce cu 1,9 milioane de tone anual. Din păcate, în România sectorul plăţilor on-line nu este suficient de dezvoltat. Evitaţi pungile din plastic! În fiecare an, sunt distribuite peste 500 de miliarde de pungi din plastic. Doar 3% dintre ele sunt reciclate. Închideţi computerul. Potrivit Departamentului american al energiei, 75% din totalul curentului electric consumat în casă se datorează aparaturii electronice şi electrocasnice lăsate în standby. Un computer consumă în medie între 60 şi 250 de waţi pe zi, fără a include monitorul. În SUA, un computer care funcţionează patru ore zilnic, iar apoi este închis poate aduce o economie de 70 de dolari pe an. Doar un computer! Verificaţi-vă maşina. Consumul de combustibil poate fi îmbunătăţit cu 4% sau chiar mai mult dacă schimbaţi uleiul la timp. Înlocuirea filtrului la instalaţia de aer condiţionat al maşinii asigură un consum de carburant cu 10% mai mic. Iar dacă schimbaţi pneurile uzate puteţi reduce consumul cu 3%, relevă „Time“.