Evenimentul Zilei > Social > Case-monument, „dezbrăcate” de reclame
Case-monument, „dezbrăcate” de reclame

Case-monument, „dezbrăcate” de reclame

Panourile şi "plasele" publicitare trebuie să dispară de pe blocurile din marile oraşe, din parcuri, din intersecţii şi, mai ales, de pe faţadele clădirilor-monument. Şi asta, în ultima zi a acestui an.

Aşa prevede un proiect de hotărâre de guvern, elaborat de specialişti din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), condus de Elena Udrea.

Deşi reprezentanţii asociaţiilor care militează pentru protecţia patrimoniului cultural salută iniţiativa MDRT, cei ai firmelor de publicitate outdoor contestă "îngrădirea publicităţii stradale".

Proiect "uitat" în sertarele municipalităţii

Ideea subordonaţilor Elenei Udrea se regăseşte, parţial, şi în prevederile unui regulament de publicitate stradală pe care edilii Bucureştiului se chinuiesc să-l aprobe de un an şi jumătate.

Deşi au fost organizate mai multe dezbateri publice pe tema documentului care a fost discutat chiar şi într-una dintre şedinţele consilierilor generali, nu s-a ajuns la niciun rezultat. Documentul a fost "uitat" într-un sertar al municipalităţii. Iar pentru această situaţie, arhitectul-şef al Capitalei, Gheorghe Pătraşcu, îi face vinovaţi pe "publicitari".

"Este bine că există o asemenea iniţiativă, poate că aşa se va reglementa în sfârşit publicitatea stradală. E drept că acel proiect al Consiliului General care reglementa amplasarea reclamelor pe stradă nu a fost aprobat. Dar unul dintre motive este acela că au existat foarte multe contestaţii din partea firmelor de publicitate", a susţinut Pătraşcu.

IDEEA MINISTERULUI DEZVOLTĂRII

Publicitatea, afişată selectiv în oraşe

Pe de o parte, proiectul Ministerului Dezvoltării prevede ca panourile şi plasele publicitare să poată fi amplasate doar în anumite zone din marile oraşe, aşa cum se întâmplă, de fapt, în toate capitalele europene.

Practic, dacă actul normativ va intra în vigoare, edilii vor fi cei care ar trebui să delimiteze, în urbea pe care o administrează, "zonele de publicitate restrânsă" de cele de "publicitate lărgită".

"Zonele de publicitate restrânsă sunt acelea în care sunt stabilite restricţii speciale şi/sau sunt permise anumite categorii de mijloace de publicitate. În această categorie pot intra: zone construite protejate, centre istorice, zone de protecţie a monumentelor istorice, monumente ale naturii, zone de protecţie a obiectivelor cu valoare arhitecturală sau ambientală deosebită", se precizează în proiect.

Bannerele, interzise şi ele în centrul istoric

Pe de altă parte, de pe faţadele clădirilor din centrul istoric al Capitalei şi de pe cele ale imobilelor-monument ar urma să dispară nu doar panourile şi plasele publicitare, ci şi "bannerele, inscripţiile realizate din autocolant, prismele şi casetele mixte de firmă şi reclamă". "Mash-urile (plasele publicitare) pot fi amplasate în zonele de publicitate restrânsă doar în situaţia în care protejează domeniul public la efectuarea lucrărilor de consolidare sau restaurare şi reproduc imaginea construcţiei după consolidare, iar eventualele texte de publicitate comercială vor ocupa cel mult 10% din suprafaţa totală a acestora", se subliniază în acelaşi proiect.

Publicitate – doar la 100 de metri distanţă de biserici

În fine, publicitatea va fi interzisă în parcuri şi rezervaţii naturale, pe clădirile instituţiilor publice şi la mai puţin de 100 de metri distanţă de şcoli sau lăcaşuri de cult. În plus, panourile vor fi interzise şi pe pereţii pasajelor rutiere sau în intersecţii unde obstrucţionează semafoarele sau indicatoarele rutiere. Nici asociaţiile de locatari nu vor mai putea permite amplasarea de reclame peste ferestrele blocurilor.

"Se face exces, sunt reclame peste tot. Sincer, nu-mi place cum arată Bucureştiul.“,
GHEORGHE PĂTRAŞCU, arhitect-şef al Capitalei

SANCŢIUNI

Amenzi pentru reclame fără autorizaţie

Şi, pentru a se asigura că actul normativ va fi respectat, iniţiatorii au prevăzut şi sancţiuni "usturătoare" pentru cei tentaţi să se abată de la prevederile acestuia. Astfel, cei care se vor încăpăţâna să monteze reclame, panouri şi plase publicitare sau bannere fără autorizaţie, ca şi aceia tentaţi să treacă peste limita impusă de autorităţile locale vor risca amenzi cuprinse între 30.000 şi 100.000 de lei.

În plus, montarea unor panouri în alte zone decât cele indicate de edili sau inscripţionarea ilegală, cu autocolant, a vitrinelor, a zidurilor sau a porţilor de acces va fi sancţionată cu minimum 15.000 de lei şi maximum 30.000 de lei amendă, se precizează în proiectul de act normativ.

OPINII CONTRADICTORII

"Zona istorică a fost Pe de o parte, proiectul Mi- urâţită de publicitate"

Deşi nu a fost supus încă dezbaterii publice, proiectul Ministerului Dezvoltării a stârnit deja dezbateri poziţionând în "tabere adverse" arhitecţii, re prezentanţii asociaţiilor care militează pentru protejarea patrimoniului naţional şi "publicitarii" care au găsit înţelegere la asociaţiile de locatari.

Astfel, Nicuşor Dan, preşedintele asociaţiei "Salvaţi Bucureştiul", consideră că iniţiativa este bine- venită, cu atât mai mult cu cât Bucureştiul este "sufocat" de reclame. "Zona istorică a Ca pitalei a fost urâţită de publicitatea stradală", a subliniat acesta.

Opinia lui este împărtăşită şi de arhitectul-şef al urbei, Gheorghe Pătraşcu. "Se face exces. Sunt reclame peste tot. Sincer, nu îmi place cum arată acum Capitala. Este bine că există o astfel de iniţiativă, poate aşa se va reglementa, în sfârşit, publicitatea stradală", a conchis Pătraşcu.

"Nu suntem în Anglia, nu avem castele"

Aflat de cealaltă parte a baricadei, "publicitarul" Bogdan Naumovici e de părere că executivul nu ar trebui să se ocupe de această problemă şi că piaţa de publicitate stradală "ar trebui lăsată liberă, să se autoreglementeze".

"Nu înţeleg de ce trebuie guvernul să facă un asemenea regulament. În Times Square, spre exemplu, sunt reclame mai multe decât la noi. Sunt şi reclame gigant, mai mari decât blocurile. Iar în ceea ce priveşte mash-urile, cred că este mai bine că sunt acoperite blocurile comuniste cu acestea. Una peste alta, nu suntem în Anglia, nu avem castele", a explicat Naumovici.

De partea acestuia s-a poziţionat, într-o oarecare măsură, şi preşedintele Federaţiei Asociaţiilor de Proprietari din România, Radu Opaina, în opinia căruia nu le poţi interzice proprietarilor de apartamente să facă ce vor cu proprietăţile lor, inclusiv să-şi acopere feresterele cu plase ori panouri publicitare şi cu reclame din autocolant. "Nu-i poţi comanda omului ce să facă cu fereastra de la apartamentul lui. Dacă aşa doreşte, poate să o acopere cu orice vrea el. Din punctul de vedere al asociaţiei este o idee proastă, dar, din punct de vedere urbanistic, nu e chiar o idee rea", a comentat Opaina.

DIN ŢARĂ

Reguli similare aplicate deja la Sibiu şi Timişoara

Georgeta Petrovici

Traian Deleanu

Timişoara. Prevederile incluse de Ministerul Dezvoltării în noul proiect privind publicitatea outdoor se regăsesc într-un regulament privind publicitatea stradală adoptat în 2003 şi modificat anul trecut.

Spre exemplu, pentru a amplasa mesh-uri publicitare pe clădirile monument, cum ar fi cazul Cazărmii U din zona protejată a oraşului, e nevoie de avizul Direcţiei pentu Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional.

"Regulamentul ţine cont de legislaţia existentă, astfel că, pe clădirile istorice în renovare, se pot pune mesh-uri pe care să fie desenată faţada respectivă, ori cum era, ori cum va fi după reabilitare, fiind permis un text publicitar de mici dimensiuni, în partea de jos", explică Adrian Ilin, şef Serviciu Publicitate – Comerţ din Primăria Timişoara.

În schimb, în timp ce noul proiect de lege prevede că, în cazul blocurilor, mesh-urile nu pot acoperi ferestrele, regulamentul Primăriei Timişoara spune că "e nevoie de acordul asociaţiei de proprietari şi, separat, de acordul fiecăruia dintre proprietarii ale căror ferestre sau balcoane sunt acoperite de mesh, pentru a autoriza respectiva publicitate".

Excepţie în campaniile electorale

Sibiu. Administraţia locală din Sibiu a impus, încă din 2002, reguli foarte stricte în privinţa amplasării materialelor publicitare pe domeniul privat, în special în centrul istoric al oraşului (aici e interzis orice tip de publicitate).

Dacă nu respectă reglementările impuse de primă rie, cele opt societăţi comerciale ce activează pe piaţa outdoor riscă să rămână fără contractul de asociere în participaţiune încheiat cu administraţia locală şi care se reînnoieşte o dată la şase luni.

Primăria Sibiu face o singură excepţie: în timpul campaniilor electorale e permisă afişarea de mesh-uri cu mesaje electorale pe clădirile din zona istorică a oraşului, cu condiţia ca zona să fie curăţată în săptămâna care urmează finalizării scrutinului.

Publicat in categoriile: Social
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News