Cărțile electronice de identitate și românii pierduți din sistem. Explicații de la MAI

Cărțile electronice de identitate și românii pierduți din sistem. Explicații de la MAICarte electronică de identitate. Sursa foto: Facebook/Sindicatul Europol

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), Monica Dajbog, a anunțat că peste 780.000 de cetăţeni români au deja cartea electronică de identitate, precizând că aceştia nu sunt dispăruţi din niciun sistem informatic al statului, aşa cum s-a afirmat în unele comentarii din spaţiul public.

„Peste 780.000 de cetăţeni au deja cartea electronică de identitate şi beneficiază de anumite facilităţi oferite de aceasta în interacţiunea cu instituţiile publice şi cu operatorii privaţi. Aceşti cetăţeni nu sunt dispăruţi din niciun sistem informatic al statului, cum s-a afirmat greşit în spaţiul public. Toate datele de identificare ale cetăţenilor români sunt gestionate în siguranţă în registrul naţional de evidenţă a persoanelor, fără întreruperi, pierderi sau disfuncţionalităţi”, a declarat Monica Dajbog, într-o conferinţă de presă la sediul MAI.

Documente legale, valabile în România și în Uniunea Europeană

Reprezentantul MAI a subliniat că noile cărţi de identitate sunt documente legale şi valabile atât pe teritoriul României, cât şi în Uniunea Europeană, iar titularii lor beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege.

„Într-adevăr, anumite instituţii publice sau entităţi private nu şi-au actualizat echipamentele, respectiv nu au cititoare de card pentru a accesa componenta electronică a cărţii de identitate. Altele au făcut însă aceste demersuri de luni de zile. Acest aspect ţine exclusiv de dotarea şi infrastructura IT a respectivelor instituţii şi operatori economici şi nu de funcţionarea sistemului informatic al Ministerului Afacerilor Interne”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Despre aplicaţiile pentru citirea datelor de pe cartea electronică de identitate

Cartea electronică de identitate

Cartea de identitate. Sursa foto: EVZ

Monica Dajbog a precizat că documentul electronic a fost dezvoltat pe baza unor standarde internaţionale, care pot fi accesate de orice operator public sau privat interesat să-şi dezvolte serviciile electronice ori să achiziţioneze cititoare de card.

„Nu este nevoie de nicio omologare din partea MAI, care a venit în sprijinul cetăţenilor şi al operatorilor interesaţi prin dezvoltarea unor aplicaţii care permit citirea datelor de pe cartea electronică de identitate, inclusiv cu telefonul mobil, respectiv demersuri de interoperabilizare care să elimine necesitatea existenţei unui cititor de card”, a declarat aceasta.

Cartea electronică poate fi folosită și fără cititor

Purtătorul de cuvânt al MAI a subliniat că în majoritatea interacţiunilor cu operatori publici sau privaţi este suficientă dovedirea identităţii titularului prin simpla prezentare a cărţii electronice de identitate, fără a fi necesară accesarea suportului de stocare electronic.

„Procesul de emitere a cărţii electronice de identitate se desfăşoară etapizat, conform prevederilor europene privind digitalizarea serviciilor publice şi securitatea documentelor de identitate”, a mai spus Monica Dajbog.

Campanie de informare pentru cetățeni și instituții

MAI va desfășura o campanie de informare pentru a populariza beneficiile cărţii electronice de identitate şi pentru a încuraja utilizarea serviciilor publice electronice, pe măsură ce acestea vor fi dezvoltate.

„Pentru popularizarea beneficiilor cărţii electronice de identitate şi încurajarea utilizării serviciilor publice electronice, pe măsură ce acestea vor fi dezvoltate, vom desfăşura o campanie de informare, care reprezintă o obligaţie asumată în cadrul proiectului Digitalizare pentru promovarea cărţii electronice de identitate, cofinanţat din fonduri europene nerambursabile prin PNRR”, a explicat purtătorul de cuvânt.

Fonduri europene pentru implementarea programului

Potrivit MAI, fondurile alocate proiectului nu pot fi redirecţionate către alte activităţi sau cheltuieli, în afara celor prevăzute în documentaţia aprobată în 2020 şi în legislaţia europeană şi naţională care reglementează aceste programe.

„Proiectul a fost evaluat şi aprobat tocmai pentru că a îndeplinit toate condiţiile, inclusiv componenta de informare şi conştientizare publică, considerată esenţială pentru atingerea obiectivelor asumate. Dacă această componentă ar fi fost omisă sau tratată superficial, România nu ar putea atinge ţintele de implementare stabilite la nivel european”, a arătat Dajbog.

Campanie dedicată și personalului din instituțiile publice

Oficialul MAI a precizat că această campanie nu se adresează exclusiv publicului larg, ci include şi acţiuni dedicate personalului din instituţiile publice, având ca scop informarea şi convingerea acestora asupra necesităţii cărţii electronice de identitate.

„Campania respectă în totalitate cadrul legal şi procedural al proiectului european şi reprezintă un pas necesar pentru modernizarea serviciilor publice, digitalizarea administraţiei şi îndeplinirea angajamentelor asumate de România la nivel european”, a mai spus Monica Dajbog.