Temperatura medie anuală a crescut în toate orașele României. Bucureștiul, printre cele mai fierbinți capitale europene

Temperatura medie anuală din orașele României a crescut constant în ultimii patru ani. Bucureștiul, unde vara s-au depășit frecvent 40 de grade, este astăzi printre cele mai calde capitale din Europa. „Oraşele României se încălzesc într-un ritm accelerat. Peste 12 milioane de români locuiesc în oraşe, iar mai mult de jumătate dintre aceştia sunt expuşi zilnic la temperaturi cu 3-8 grade Celsius, mai ridicate decât în satele învecinate” se arată în raportul „Starea Climei – România 2025: Unde suntem şi încotro mergem”.

Capitala, printre cele mai calde orașe europene

Specialiștii arată că, în vara anului 2025, mai multe orașe din sudul și vestul țării, printre care București, Alexandria și Timișoara, au înregistrat temperaturi de peste 40 de grade Celsius. Capitala se numără printre cele mai calde orașe europene, cu o temperatură medie de 22,5 grade Celsius în luna iulie, similară cu cea din Atena sau Roma.

Specialiștii arată că intensitatea insulei de căldură urbană variază între unu și două grade pe timpul nopții și între 3 și 5 grade în timpul zilei, putând ajunge la 7–8 grade în perioadele caniculare.

Raportul arată că suprafețele din beton și asfalt absorb și rețin căldura, iar lipsa vegetației reduce evapotranspirația și umiditatea aerului. „În plus, emisiile din trafic şi activitatea economică urbană amplifică încălzirea locală. Efectele sunt resimţite inegal: cartierele dense, cu puţine spaţii verzi şi clădiri înalte – adevărate canioane termice – sunt cele mai expuse”, se mai arată în raport.

Românii care renunță la alcool. Rezultate neașteptate ale unui studiu

A șaptea minune a Antichității, recuperată din Marea Mediterană. Blocuri masive din Farul din Alexandria, scoase de arheologi

Sursa foto: Arhiva EVZ

Persoanele vulnerabile, cele mai afectate de temperaturile mari

Persoanele vulnerabile, în special vârstnicii, cei cu venituri mici și muncitorii care lucrează în aer liber, resimt cel mai puternic efectele acestor condiții.

„În aceste zone, riscul de îmbolnăvire sau mortalitate asociat valurilor de căldură creşte semnificativ. Datele satelitare şi platformele digitale precum SynUHI permit astăzi monitorizarea intensivă a ICU şi evidenţiază extinderea ei anuală. Totuşi, politicile de adaptare rămân fragmentate: Soluţiile bazate pe natură – coridoare verzi, acoperişuri vegetale, spaţii umbrite şi suprafeţe permeabile – pot reduce temperatura locală cu până la 5 grade şi aduce beneficii pentru sănătate şi calitatea vieţii. Implementarea lor, însă, depinde adesea de colaborările dintre grupurile civice şi autorităţile locale”, se mai arată în raport.

Cum a redus România emisiile de gaze

Raportul arată că, în ultimele decenii, România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 75% față de nivelul din 1990, un procent aproape dublu față de media europeană. Specialiștii precizează însă că această scădere se datorează în mare parte prăbușirii industriei din anii ’90, nu unor politici climatice bine dezvoltate.

„Astăzi, provocarea reală este să trecem de la aceste „reduceri facile” la măsuri concrete în sectoarele cele mai dificile – transport, clădiri şi agricultură – acolo unde progresul este costisitor şi necesită schimbări structurale şi de comportament. În pofida performanţei istorice, economia românească rămâne una dintre cele mai poluante din UE: pentru fiecare euro produs, sunt generate aproape 500 grame de CO2, de peste două ori mai mult decât media europeană”, se mai menţionează în raport.