Contine insemnari despre pregatirea si semnarea in 1883 a aliantei Romaniei cu Puterile Centrale.

EVZ publica in acest numar fragmente despre calatoria regelui la Viena. Aderarea Romaniei la Alianta Puterilor Centrale (Austro-Ungaria, Germania si Italia) in 1883 a avut in epoca semnificatia pe care o are, astazi, intrarea tarii noastre in NATO.

Monarhul a participat direct, prin intalnirile diplomatice si prin vizitele la Berlin si Viena, la apropierea Romaniei de Germania si Austro-Ungaria.

Pe de alta parte, asa cum reiese din cateva insemnari, el a urmarit indeaproape activitatea diplomatilor si oamenilor politici romani implicati in acel proiect. Editura Polirom va publica, incepand cu luna aprilie, jurnalul integral al lui Carol I, tradus si ingrijit de istoricul Vasile Docea.

> Joi, 4/16 august

Vreme minunata, cald. Ora 9 cu Elisabeta la castel. Ora 10:30 inapoi. Sturdza la mine. Nici un raspuns de la Berlin. Lecca, Aurelian. Ora 11:45 dejunat, ministrii, D. Ghica, Carp, Liteanu etc. Plecat cu Elisabeta la gara. Multa lume. Ora 12:45 plecarea cu trenul special spre Predeal. Ministri Salzberg, Monts etc. merg cu noi.

Despartire de Elisabeta, care se intoarce imediat la Sinaia. Ora 2 la Brasov. Carp, Liteanu, generalii Falcoianu si Budisteanu, colonelul Candiano si maiorul Negel calatoresc cu mine. Caldura enorma. Discutat cu Carp si cu Liteanu problema Dunarii, primul este impotriva, cel de-al doilea este pentru a ceda. Ora 7 Toros, cinat in vagon, mers toata noaptea, se face frig. Ploaie. (...)

> Sambata, 6/18 august

Sculat la ora 7. Ora 8 generalul von Oppen, comandantul Breslaului, la mine. Fanfara a Regimentului 10 Infanterie. Ora 9 Bratianu la mine. Vine de la Aix si merge la Sinaia, discutat indelung cu el, este de parere sa nu cedam in problema Dunarii. Ora 10:30 plecarea din Breslau. La gara presedintele superior von Seidewitz, care ma insoteste. Burg, John.

Peste tot intampinari. Dejunat la ora 12: 30 in Kohlfurt. Ora 3 Frankfurt a.d. Oder, intampinare. Ora 5:30 Berlin, Stadtbahnhof, unde ma asteapta Fritz. Comandantul Berlinului. O jumatate de ora prin Charlottenburg spre Potsdam, ora 6:30. Kron printul si Wilhelm de Prusia, plecat direct la Orangerie, unde locuiesc.

Acolo printii regali, garda de onoare, Compania de Garda cu Wilhelm Hohenzollern pe flancul stang. Toti ofiterii garnizoanei Potsdam. Salut si defilare. Cina, vine imparatul, ramane la masa. Ora 8:30 la ceai la imparateasa, aici familia Albany, Helene, care e foarte draguta. Toata familia pana la ora 10. (...)

> Miercuri, 10/22 august

Enorm de cald. Ora 9 la palatul nou, pentru dejun la printesa de coroana. Georg si Happi von Albany de asemenea acolo. Fiicele printesei de coroana. Acolo pana la ora 11. Primit vizite. Bleichroder la mine. Acordat ordine.

Wilhelm von Hohenzollern primeste Steaua Romaniei. Dupa-amiaza singur, tare racit. Liteanu la mine. Ora 4 Perponcher, caruia ii dau o brosa pentru sotia sa. Pückler primeste o cutiuta in diamante cu portretul meu.

Venit Fritz si Louise. Ora 5 dineu in familie la palatul de marmura. Dupa masa i-am acordat printului Friedrich Karl ordinul meu. Familia Albany isi iau ramas bun. Plecat cu imparatul la Orangerie.

El ramane o jumatate de ora si imi vorbeste despre scrisoarea sa, despre Austria, Kalnoky, problema Dunarii. Ora 6:30 ceai cu suita la castelul din oras. Dupa aceea ramas-bun de la Majestatile Lor, care imi dau portretele lor. Ramas-bun de la Fritz si Louise. Ora 10 in pat. Racit foarte rau. (...)

> Sambata, 13/25 august

Ora 8 micul dejun, singur. Ora 9:30 venit imparatul la mine. Explicatie loiala. Vorbit despre problema Dunarii. Imparatul a reclamat agitatiile. Contele Kalnoky la mine. Reuss, care e pentru cedare in problema Dunarii.

Generalul Bauer. Ora 1 plecat la Schonbrunn la imparateasa, care e foarte prietenoasa. Jumatate de ora la ea. Tur de vizite cu feldmaresalul lt. Cornaro. Ora 3 inapoi. Promenada in oras, singur. Pravalii.

Orele 4-4:45 la Kalnoky, lunga conversatie, atins toate punctele. In problema Dunarii nu am dat nici o declaratie. Ora 5 mare dineu in onoarea mea, imparatul vine sa ma ia.

La masa in apropierea imparatului, langa mine Kalnoky, Carp langa imparat. Dupa masa imparatul imi prezinta pe toti demnitarii si ministrii, Taffe, Falkenheym, Konrad etc. Principele Taxis, Kinsky, Wilcek etc. Jumatate de ora cerc.

Ora 8 plecat la expozitia electrica. Sunt intampinat de contele Wilcek si de intregul comitet, acolo pana la ora 10, extrem de interesant. Frig la intoarcere. Cornaro ma insoteste.

> Duminica, 14/26 august

(...) Ora 4 primit in burg corpul diplomatic, en gala, sunt prezentati de Carp. Eu in uniforma romaneasca. Ora 5 dineu in burg, imparatul vine sa ma ia. Prezenti toti arhiducii cu suitele.

Eu stau intre imparat si arhiducele Ludwig Victor. Dupa masa vorbit cu toti, arhiducele Johann Salvator, arhiducele Eugen etc., ei imi prezinta suitele. Orele 6:30-7:30 arhiducele Albrecht la mine, discutat despre probleme militare. Rusia. Pentru o ora la opera, Robert du Terfel, enorm de cald. Cu arhiducele Ludwig Victor, care e foarte dragut. Ora 10 inapoi. Umed.

Istorie

Dunarea, inainte si dupa aderarea din 1883

> La inceputul anilor ‘80, negocierile internationale in problema Dunarii au avut ca obiect predilect ideea constituirii unei Comisii Mixte, care sa asigure supravegherea navigatiei fluviale in sectorul mijlociu al fluviului, pana la Galati

> Austro-Ungaria a dorit sa trimita si ea reprezentanti in Comisia Mixta, in ciuda faptului ca nu era stat riveran in aceasta portiune a fluviului. Ideea nu a fost agreata de Romania, ceea ce a condus la o racire a relatiilor diplomatice romano-austriece

> In contextul semnarii actelor de aderare a Romaniei la alianta puterilor centrale, problema Comisiei Mixte a trecut in plan secund. Ea nu a mai constituit, dupa 1883, un motiv serios de ingrijorare pentru guvernele de la Bucuresti si de la Viena.