ICCJ dă verdictul final în dosarul de abuz în serviciu al lui Călin Popescu Tăriceanu. Instanța de fond l-a achitat

ICCJ dă verdictul final în dosarul de abuz în serviciu al lui Călin Popescu Tăriceanu. Instanța de fond l-a achitat sursa: Arhiva EVZ

Călin Popescu Tăriceanu află luni, 6 iunie, decizia definitivă a completului de cinci judecători, în dosarul de abuz în serviciu în care a fost inițial achitat de un complet de trei judecători al aceleiași instanțe. Reamintim că Instanța Supremă a amânat sentința care urma să fie dată pe data de 14 martie, pentru 6 iunie.

Călin Popescu Tăriceanu așteaptă luni ca un complet de cinci judecători de la ICCJ să stabilească sentința definitivă în dosarul de abuz în serviciu, în care anterior a fost achitat în fond și cu încuviințarea unui procuror PICCJ.

Avocatul lui Tăriceanu, despre ineditul situației

Procurorul care l-a anchetat pe fostul șef al Senatului Călin Popescu Tăriceanu pentru abuz în serviciu și complicitate la uzurpare de calități oficiale în cazul senatorului Cristian Marciu, a cerut în fața completului superior, de cinci judecători, de la ICCJ, condamnarea definitivă a celor doi pentru faptele pentru care sunt judecați.

Apărarea lui Tăriceanu a solicitat achitarea acestuia pentru ambele fapte, pe motiv că acestea nu există, arătând în esență că fostul premier nu putea comite faptele așa cum le-a prezentat anchetatorul PICCJ:

Ne puteți urmări și pe Google News

„Respinge apelul ca nefondat. Subliniez ineditul situației. În mod ciudat, contra uzanțelor calea de atac nu a fost declarată de Secția Judiciară a PICCJ, nu a fost motivată de această secție, ci a fost făcută de autoarea rechizitoriului. Oare Secția Judiciară nu e de acord cu procurorul de ancheta și mai degrabă e de acord cu magistratul PICC de la fond care a pus concluzii de achitare? Nu știm.

Lipsește aici elementul material al laturii obiective. Nu exista o norma concreta care sa ceara președintelui Senatului sa îl forțeze pe președintele Comisiei Juridice sa facă raportul. Nu exista niciun instrument.

Unde găsim noi normă legală prin care e obligat președintele senatului să tragă de mânecă Comisia juridica si pe șeful ei pentru ca nu au făcut raportul în respectiva perioadă de timp.

El nu putea grăbi întocmirea raportului de către Comisia Juridica. El nu putea introduce pe ordinea de zi chestiuni noi asa cum dorea el. Cazanciuc a declarat ca președintele CDEP sau Senatului poate face doua lucruri. Sa sesizeze CCR si să convoace ședințele. El însuși spune că puterile președintelui Senatului sunt foarte limitate.

Nu exista nicio atribuție clară a președintelui Senatului in calea revocării exercitării funcției de senator potrivit legislației privind abuzul in serviciu. Înțeleg ca el critica lipsa unei norme clare si reglementate pentru ceea ce nu a putut face Tăriceanu pe lege, a explicat judecătorilor ICCJ unul dintre apărătorii lui Tăriceanu.

Despre dosarul lui Călin Popescu Tăriceanu

Călin Popescu Tăriceanu este acuzat că nu a constatat şi nu a supus la vot în plenul Senatului încetarea mandatului de senator al lui Cristian Marciu, deşi acesta avea o decizie definitivă a instanței supreme prin care a fost declarat incompatibil şi nu mai putea ocupa o funcţie publică. Decizia definitivă a ICCJ este executori în cazul lui Marciu, dar la respectivul moment acesta nu a respectat-o în parametri indicați de instanță. În acelaşi dosar, a fost trimis în judecată şi senatorul Cristian Marciu, pentru uzurpare de calităţi oficiale.

Potrivit comunicatului Parchetului General, din probele administrate a rezultat faptul că, deşi potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 176/2010, Cristian Marciu se afla în stare de incompatibilitate cu funcţia de senator (avea interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică timp de 3 ani de la data de 4 martie 2015, când a rămas definitivă şi irevocabilă decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de Contencios Administrativ şi Fiscal), acesta a folosit fără drept, din data de 11 decembrie 2016 până în prezent, calitatea oficială de senator în actuala legislatură a Parlamentului.

În această calitate, Cristian Marciu a îndeplinit acte care implică exerciţiul autorităţii de stat, a participat la şedinţele Senatului, a făcut parte din comisii permanente şi speciale ale Senatului, a avut iniţiative legislative, a votat proiecte de acte normative, a adresat întrebări şi interpelări.

Acuzațiile aduse de către procurori lui Călin Popescu Tăriceanu

Procurorii au reținut că, în perioada 2 martie 2017 - 2 septembrie 2019, în exercitarea atribuţiilor de serviciu specifice unei funcţii de conducere în cadrul Senatului, prin neîndeplinirea actelor vizând constatarea încetării mandatului de senator al lui Marciu (contrar disp. art. 7 alin. 4 rap. la alin. 1 lit. e comb. cu alin. 2 lit. c din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) şi nesupunerea votului Plenului Senatului a adoptării unei hotărâri de vacantare a locului de senator în cauză, "a cauzat vătămarea drepturilor persoanei care, în urma alegerilor parlamentare din data de 11 decembrie 2016 a ocupat pe buletinul de vot pentru funcţia de senator poziţia următoare.

Procurorii mai acuză faptul că prin neîndeplinirea obligaţiilor legale, Călin Popescu-Tăriceanu l-a ajutat pe Cristian Marciu să folosească fără drept calitatea oficială de senator ce implică exerciţiul autorităţii de stat, urmată de îndeplinirea actelor legate de această calitate, relatează stiripesurse.ro.