Politica
Ilie Bolojan, posibile acuzații de abuz în serviciu și fals intelectual. Avocatul Poporului atacă la CCR ordonanța emisă după demiterea guvernului
Ilie Bolojan. Sursă foto: gov.ro
Din cuprinsul articolului
Avocatul Poporului, Renate Weber, a confirmat că va sesiza Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la OUG nr. 38/2026, adoptată de Guvernul Bolojan după ce acesta fusese demis prin moțiune de cenzură. Un fost judecător CCR, Adrian Toni Neacșu, avertizează că situația depășește sfera neconstituționalității, ridicând suspiciuni de fals intelectual și abuz în serviciu.
Evenimentul Zilei a semnalat pentru prima dată acest caz de abuz legislativ, arătând că OUG a fost aprobată de guvernul Bolojan după demitere. Mai mult s-a forțat trimiterea ei la Monitorul Oficial în ciuda avizului negativ al Consiliului Legislativ. Doi experți confirmă ceea ce am scris atunci. Astfel, după cazul Hidrolectrica, Ilie Bolojan este vizat de alte acuzații de abuz de funcție.
OUG emisă de un guvern demis
Într-o declarație acordată publicației Gândul, Renate Weber a subliniat gravitatea situației, punctând că România se confruntă cu o premieră juridică negativă de la intrarea în vigoare a Constituției din 1991. Obiectul sesizării este Ordonanța de Urgență nr. 38/2026, un act normativ care vizează investiții în industria de apărare (programul SAFE) și PNRR, dar a cărui legitimitate este contestată fundamental.
„Este foarte grav ce s-a întâmplat. Avem o ordonanță dată de un guvern care nu mai avea calitatea să adopte astfel de acte, pentru că era deja demis prin moțiune de cenzură”, a explicat Renate Weber.
Renate Weber: “Noi am făcut tot felul de analize astăzi cu privire la felul în care s-au derulat toate aceste acțiuni, că știți, o formă inițială de ordonanță a fost aprobată luni, adică acum o săptămână. Pentru aceea s-a și cerut un aviz la Consiliul Legislativ. În ziua următoare, la acea ordonanță s-a venit cu foarte multe amendamente de către mulți miniștri, practic s-au modificat vreo 12 alte acte normative. S-a cerut un nou aviz la Consiliul Legislativ, dar imediat după aceea și înainte să se obțină ceva, Guvernul a fost demis, că se discuta în Parlament moțiunea de cenzură”, a precizat aceasta.
„Vineri, a fost trimis către Parlament textul ordonanței. Și aici avem un alt motiv de neconstituționalitate. În mod normal, trebuia să fie trimis textul la Camera Deputaților. Conform Constituției, aceea era camera care trebuia să îl primească, având în vedere obiectul de reglementare al ordonanței. Or, a fost trimisă la Senat și apoi a fost trimisă și la Monitorul Oficial”, mai spune Renate Weber.
Motivele de neconstituționalitate invocate de Avocatul Poporului
Sesizarea către CCR se bazează pe vicii grave de procedură și de fond, printre care lipsa competenței.
Potrivit Constituției și Codului Administrativ, un guvern demis nu mai poate emite ordonanțe de urgență. Este invocat și traseul legislativ eronat. Documentul a fost trimis către Senat, deși, conform obiectului de reglementare, Camera Deputaților era camera decizională competentă.
Există și vicii majore de procedură. Deși ordonanța apare în Monitorul Oficial ca fiind emisă pe 4 mai, aceasta a fost modificată substanțial pe 5 mai și repusă pe ordinea de zi pe 8 mai, după votarea moțiunii de cenzură.
De la neconstituționalitate la răspundere penală
Avocatul Adrian Toni Neacșu subliniază, într-o postare, că OUG 38/2026 reprezintă un „abuz grosolan”. Potrivit acestuia, simpla anulare de către CCR nu este un remediu suficient pentru prejudiciile aduse statului de drept.
Acesta identifică câteva posibile acuzații penale. Una din ele este de fals intelectual. Menționarea datei de 4 mai ca dată a emiterii ar fi, în opinia expertului, o tentativă de a masca faptul că actul a fost finalizat și asumat pe 8 mai, când Executivul nu mai avea acest drept legal.
O a doua este abuz în serviciu. Art. 37 alin. 3 din Codul Administrativ interzice expres unui guvern demis să întreprindă acțiuni care duc la emiterea de noi OUG-uri. Semnarea și trimiterea spre publicare a actului după data de 5 mai ar putea întruni elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Deși Parlamentul ar fi putut respinge rapid ordonanța prin procedură de urgență, acesta nu a reacționat, lăsând actul să producă efecte juridice până la intervenția CCR.
Ce prevede OUG 38/2026 și poziția Guvernului
Guvernul condus de Ilie Bolojan susține că adoptarea actului a fost imperativă pentru securitatea națională. Conform comunicatului oficial, ordonanța are rolul de a adapta cadrul legal pentru investiții rapide în industria de apărare, permite accesarea fondurilor prin programul SAFE și proteja activele unor companii declarate strategice prin Hotărâre de Guvern.
Executivul a justificat repunerea pe ordinea de zi în data de 8 mai ca fiind o procedură tehnică pentru a lua act de avizul negativ al Consiliului Legislativ, însă această explicație este contrazisă de ordinea cronologică a demiterii prin moțiune.
Ce urmează la Curtea Constituțională
Conform Legii nr. 35/1997, Avocatul Poporului este singura instituție care poate ataca direct ordonanțele la CCR. Dacă judecătorii constituționali vor admite sesizarea, OUG 38/2026 va fi declarată neconstituțională, iar efectele sale vor înceta.
Totuși, rămâne deschisă problema răspunderii penale a semnatarilor, într-un context politic marcat de tensiuni fără precedent.
Revenim cu detalii imediat ce sesizarea va fi înregistrată oficial la Curtea Constituțională.
Dacă ai date sau informaţii care pot deveni o ştire, transmite-le pe adresa [email protected]
