Prigoană: Bucureștiul are regii care au costuri multe prea mari suportate de la bugetul local

Bucureştiul se clasează pe poziţia a doua în topul capitalelor cele mai poluate din Europa, fiind depăşit doar de Sofia, relevă un studiu realizat de Centrul pentru Politici Durabile ECOPOLIS.

În Bucureşti s-au înregistrat în medie 92 de zile pe an cu depăşiri ale nivelului admis, faţă de limita de 35 de zile pe an cum prevăd normele Uniunii Europene. În privinţa spaţiilor verzi, Bucureştiul are 26 metri pătraţi pe cap de locuitor, mult în urma Vienei - 120 metri pătraţi pe cap de locuitor sau Helsinki - 100 metri pătraţi pe cap ce locuitor. Bucureştiul este la egalitate cu Bratislava - 21 metri pătraţi pe cap de locuitor, Ljubljana 25 metri pătraţi pe cap de locuitor, fiind mai bine poziţionat decât Madrid şi Paris. Potrivit studiului ECOPOLIS, bucureştenii sunt codaşi în utilizarea bicicletei ca alternativă la transportul cu autoturismul personal. Bucureştenii merg la serviciu cu bicicleta doar în proporţie de 0,7%, cu 59,5% mai puţin decât în Copenhaga şi 45,6% faţă de Amsterdam. Rezultatele studiului intitulat „Bucureşti, capitală europeană? Organizare administrativă şi indicatori ai calităţii în capitalele UE” au fost făcute publice în cadrul unei dezbateri publice la care au participat şi candidaţii la fotoliile de primari din partea PDL: Silviu Prigoană, Theodor Paleologu şi Sulfina Barbu. Concluziile desprinse din acest studiu mai arată că în Bucureşti nu există o listă de control asupra bugetului local, deoarece el este descentralizat la nivel de sectoare, iar sectoarele capitalei sunt subunităţi administrative „relativ mari”. Silviu Prigoană a arătat cu acestă ocazie că există două proiecte de lege în parlament pentru reorganizarea capitalei, dar ele nu au fost încă votate. „S-a făcut o descentralizare a activităţilor încă de pe vremea lui Traian Băsescu când era primar general şi acum se încearcă revenirea la bugetele iniţiale (...) Bucureştiul este atipic pentru că are un transport subteran ce nu aparţine Primăriei capitalei, ci este la Ministerul Transporturilor şi nişte regii care au costuri multe prea mari suportate de la bugetul local”, a spus Prigoană, care a propus utilizarea mai multor maşini hibrid pentru diminuarea poluării. Sulfina Barbu, în calitatea sa de candidat la Primăria sectorului 4, a vorbit despre existenţa în acest moment a suprapunerii de atribuţii între consiliile locale şi CGMB. „Planurile urbanistice de detaliu sunt subterfugii care modifică indicatorii urbanistici şi Planul Urbanistic General (PUG). Trebuie un PUG actualizat care să respecte concluziile dezbaterilor publice. Bucureştiul nu are un buget consolidat şi firmele de rating nu pot face evaluări foarte exacte, trebuie stabilită zona metropolitană”, a spus Sulfina Barbu. Theodor Paleologu a subliniat la rândul său că Bucureştiul trebuie să fie un oraş „pentru oameni”. Legat de această viziune, el a spus că există deja încă din 1935 un plan director de sistematizare al capitalei, care poate fi folosit şi astăzi, întrucât vorbeşte de dezvoltarea spaţiilor verzi, a infrastructurii traficului şi domeniul social. Candidatul independent Nicuşor Dan s-a pronunţat pentru modificarea legii privind reorganizarea administrativă, subliniind însă că nu există studii care să fundamenteze o lege corectă. „Dacă ar fi să modificăm legea şi să redesenăm cartierele trebuie să fie o omogenitate a aspiraţiilor. Nu s-a făcut încă un recensământ al spaţiilor verzi, praful din are nu este măsurat şi patrimoniul nu este stabilit” a spus Nicuşor Dan.