”Bucureștiul nu este un oraş al oamenilor”

Oraşul este în prezent o adevărată provocare arhitecturală, dar este bulversant în această istorie a sa, potrivit ambasadorului Franței la Bucureşti, Henri Paul.

Specialişti în arhitectură s-au reunit joi la o dezbatere privind arhitectura Bucureştiului, cu ocazia închiderii Atelierelor Deschise de Arhitectură organizate de Institutul Francez din Bucureşti şi ambasada Franţei în România. Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a vorbit despre arhitectura capitalei noastre, apreciind că este ”una foarte interesantă” cu asemănări multiple a celei franceze. ”Bucureştiul e bulversant în această istorie a sa. Bucureştiul s-a dorit mereu un oraş modern, ne amintim de perioada când era Micul Paris, dar răsturnările istorice au marcat spaţiul urban mai mult ca oriunde. Oraşul este în prezent o adevărată provocare arhitecturală şi urbanistică printre capitalele europene”, a precizat ambasadorul. În cadrul dezbaterii s-a arătat că regimul autoritar al lui Nicolae Ceauşescu şi-a pus o amprentă pe arhitectura oraşului, iar modernitatea a încercat să îl transforme. Arhitecţii francezi prezenţi la întâlnire au spus că Bucureştiul este un oraş polarizat şi pare structurat din mai multe oraşe. Bucureştiul trebuie tratat şi dezvoltat în stilul său ”haotic şi bulversant” ”Cred că Bucureştiul suferă de zeci de ani şi nu este un oraş al oamenilor. El este o intersecţie de influenţe şi modele venite din alte părţi şi atunci preocupant este tema din perspectiva funcţională a oraşului, nu neapărat cea de design”, a spus arhitectul Teodor Frolu. Dorin Ştefan, cel care a fost premiat pentru construirea Turnului din Taiwn, a recomandat, cu această ocazie, ca Bucureştiul să fie tratat şi dezvoltat în stilul său ”haotic şi bulversant”. ”Trebui să mergem în acest sens, nu trebuie să urmărim neapărat ca să-l facem precum Paris şi Londra. Oraşul reflectă modul în care şi-a asumat trecutul. Nu cred în urbanism şi în sistematizarea aplicată a Bucureştiului. Bucureştiul este el, aşa cum s-a constituit, nu cum vrem noi”, a conchis  arhitectul Dorin Ştefan.