Bucurestiul, capitala care nu poate respira. Traficul rutier, printre principalele surse de poluare

București. Sursa foto iStock

Bucureștiul este una dintre cele mai poluate capitale europene, iar aerul pe care bucureștenii îl respiră este din ce în ce mai toxic. Valorile particulelor fine depășesc constant limitele admise, iar traficul intens și lipsa spațiilor verzi transformă orașul într-un focar de poluare. Garda Națională de Mediu a aplicat, în acest an, amenzi de aproape 2,5 milioane de lei în București și Ilfov, ca urmare a depășirii valorilor-limită pentru particulele în suspensie.

Monitorizarea și controlul calității aerului în București și Ilfov

Garda Națională de Mediu (GNM), instituție publică aflată în subordinea autorității centrale pentru protecția mediului, are atribuția de a asigura controlul implementării profesioniste, uniforme și integrate a politicii Guvernului în aplicarea legislației naționale armonizate cu cea europeană în domeniul protecției mediului.

Prin activitățile sale de prevenire, control și sancționare, GNM urmărește reducerea poluării, protejarea resurselor naturale și limitarea riscurilor ecologice, contribuind astfel la menținerea unui mediu sănătos pentru populație. În municipiul București și în localitățile limitrofe, calitatea aerului este monitorizată în mod constant, iar datele colectate permit identificarea principalelor surse de poluare și evaluarea eficienței măsurilor implementate pentru reducerea impactului acestora.

Monitorizarea calității aerului se realizează de Direcția de Mediu București și Direcția Județeană de Mediu Ilfov, prin Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA), rețea omologată și autorizată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, în conformitate cu Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător, care transpune Directiva 2008/50/CE a Parlamentului și a Consiliului European privind calitatea aerului și un aer curat pentru Europa.

Principalele surse de poluare din București și Ilfov

Datele obținute și validate de Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) arată că nivelurile totale ale poluării atmosferice în Capitală sunt generate în special de traficul rutier intens, care reprezintă principala sursă în interiorul orașului.

În sezonul rece, utilizarea pe scară largă a centralelor individuale și a combustibililor solizi în zonele periferice ale Bucureștiului și în localitățile limitrofe din județul Ilfov conduce la creșterea semnificativă a emisiilor poluante, amplificând astfel impactul asupra calității aerului.La acestea se adaugă activitățile industriale, stațiile de betoane și marile șantiere de construcții, care produc cantități mari de pulberi prin lucrări de excavare, manipularea materialelor și circulația autovehiculelor pe suprafețe neamenajate.

Depozitările necontrolate de materiale pulverulente contribuie, la rândul lor, la remanierea eoliană a prafului, iar în anumite perioade ale anului, fondul de poluare regional , influențat de transportul pe distanțe lungi al particulelor fine, determină creșteri ale valorilor de PM10 și PM2,5 în zone extinse ale orașului. Toate aceste date sunt obținute exclusiv din sistemul oficial de monitorizare RNMCA, operat de Direcția de Mediu București și Direcția Județeană Ilfov.

Amenzi și neconformități la Primăria Municipiului București

În conformitate cu prevederile OUG nr. 195/2005 și ale Legii nr. 104/2011, Garda Națională de Mediu a continuat acțiunile de control privind respectarea obligațiilor de către autoritățile locale și operatorii economici. Controlul desfășurat în perioada octombrie-noiembrie 2025 la Primăria Municipiului București a confirmat existența unor neconformități persistente în ceea ce privește gestionarea spațiilor verzi, salubrizarea domeniului public și respectarea obligațiilor privind calitatea aerului.

Primăria avea obligația să elaboreze Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru perioada 2024-2028, însă acest document nu a fost realizat până în prezent, deși reprezintă instrumentul fundamental pentru reducerea poluanților și pentru conformarea cu legislația europeană.

Registrul Spațiilor Verzi nu este funcțional sau actualizat, ceea ce împiedică protejarea arborilor și a spațiilor verzi existente și atingerea standardului minim european și legal de 26 m² de spațiu verde/locuitor, iar pe terenurile publice au fost identificate depozitări necontrolate de deșeuri și vegetație spontană.

Din aceste motive, în anul 2025, GNM a aplicat Primăriei Municipiului București o amendă de 100.000 de lei și a impus măsuri obligatorii pentru reducerea poluării, în timp ce în intervalul 2023-2025 au fost aplicate sancțiuni în valoare totală de 550.000 de lei, a transmis GNM.

Controale și sancțiuni pentru poluarea industrială și construcții

În anul 2025, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Municipiului București a efectuat controale la instalațiile industriale cu impact major, la stațiile de betoane și la marile șantiere de construcții, aplicând 93 de sancțiuni în valoare totală de 1.520.000 de lei.

Neconformitățile constatate s-au referit în principal la neasigurarea măsurilor antipraf, lipsa umectării, absența sistemelor de spălare a roților, neutilizarea plaselor de protecție și depozitările necontrolate ale deșeurilor, afectând direct calitatea aerului și respectarea legislației de mediu.

În județul Ilfov, pe parcursul anului 2025 au fost verificați 139 de operatori economici, dintre care 35 au fost sancționați cu amenzi însumând 840.000 de lei. GNM a desfășurat acțiuni comune cu Poliția și Jandarmeria pentru combaterea arderilor ilegale de deșeuri, utilizând echipamente aeriene de supraveghere, precum drone, în zone cunoscute pentru astfel de fenomene, cum este perimetrul Sințesti-Vidra, consolidând astfel măsurile de prevenire și control în regiune.

Acțiuni pentru reducerea poluării în București

În conformitate cu atribuțiile legale, Garda Națională de Mediu va continua acțiunile de inspecție și control privind calitatea aerului, vizând centralele electrice de termoficare (CET-uri) din Capitală, Primăria Municipiului București și primăriile de sector în ceea ce privește gestionarea deșeurilor, salubrizarea terenurilor și a domeniului public, întreținerea și dezvoltarea spațiilor verzi, precum și activitățile economice cu impact asupra mediului, inclusiv activitățile industriale și șantierele de construcții.

Potrivit tuturor studiilor și analizelor privind calitatea aerului desfășurate în ultimii ani, traficul rutier constituie principala sursă de poluare în municipiul București, fiind responsabil în special pentru emisiile de oxizi de azot (NO2), particule fine în suspensie (PM2,5) și compuși organici volatili.

Pentru diminuarea impactului generat de transportul auto, se impun măsuri integrate, care includ reducerea densității traficului în zonele cu aglomerări persistente prin reglementarea accesului vehiculelor, implementarea de benzi dedicate transportului public și promovarea soluțiilor de mobilitate alternativă, cum ar fi bicicletele și trotinetele electrice, prin extinderea și conectarea rețelelor velo și a pistelor sigure pentru cicliști.

Totodată, creșterea suprafețelor verzi urbane, plantarea de arbori și arbuști în proximitatea arterelor de trafic intens, precum și întreținerea corespunzătoare a spațiilor verzi existente, contribuie la îmbunătățirea calității generale a aerului în Capitală.

Acțiuni coordonate pentru controlul poluării în București și Ilfov

Acțiunile Gărzii Naționale de Mediu au demonstrat o abordare coordonată, preventivă și reactivă pentru limitarea fenomenelor de poluare în municipiul București și județul Ilfov. Instituția, preocupată constant de evaluarea și reducerea impactului activităților economice asupra calității aerului, a elaborat ghiduri metodologice pentru operatorii economici, inclusiv Ghidul privind activitățile desfășurate pe șantierele de construcții, publicate pe pagina oficială a GNM.

Garda Națională de Mediu colaborează permanent cu autoritățile locale și centrale, Poliția, Jandarmeria, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate, atât în acțiuni de control, cât și pentru evaluarea periodică a calității aerului. În lipsa unor măsuri coerente la nivelul Primăriei Municipiului București, în special implementarea Planului Integrat de Calitate a Aerului, riscul menținerii concentrațiilor poluanților peste limitele admise rămâne ridicat, necesitând o implicare interinstituțională consolidată.

Rolul Direcției de Sănătate Publică în protecția populației

Recomandările și măsurile destinate protejării sănătății populației în contextul expunerii la poluanți atmosferici sunt elaborate și comunicate de Direcția de Sănătate Publică, autoritatea competentă în evaluarea riscurilor pentru sănătate, stabilirea limitelor de expunere și emiterea ghidurilor și avertizărilor necesare pentru prevenirea efectelor negative asociate calității scăzute a aerului.

Direcția de Sănătate Publică are responsabilitatea de a corela informațiile privind calitatea aerului, disponibile pe platforma www.calitateaer.ro, cu starea de sănătate și confort a populației, asigurând astfel o monitorizare constantă și fundamentată a riscurilor pentru locuitorii din București și județul Ilfov.