Astăzi s-a dat oficial startul construcţiei unei centrale nucleare în oraşul bulgar Belene, situat pe Dunăre, la numai 100 de kilometri de Bucureşti.

La ceremonia de inaugurare a lucrărilor au participat atât oficiali bulgari, printre care premierul Serghei Stanişev, cât şi preşedintele companiei ruse "Atomstroiexport", Leonid Reznikov.

Noua centrală nucleară de la Belene reprezintă cel mai mare proiect investiţional al Bulgariei din ultimii 18 ani şi, potrivit premierului Stanişev, va asigura o mai mare independenţă a ţării din punct de vedere energetic.

Construcvtorii susţin că centrala Belene va beneficia de un sistem unicat de securitate activă şi pasivă, iar costul lucrărilor de ridicare a celor două reactoare nucleare se ridică la 4 miliarde de euro.

Demararea lucărilor a stârnit un val de proteste din partea ecologiştilor bulgari, care avertizează asupra pericolului constituit de centrală, întrucât aceasta va fi construită pe o zonă cu risc seismic ridicat.

De riscul acestei construcţii au luat act şi oficiali ai Uniunii Europene care a întârziat cât a putut acordarea unui aviz favorabil centralei.

Vă prezentăm un raport realizat de organizaţia neguvernmentală de protecţie a mediului Terra lll.

BELENE – BOMBA DE LA DUNĂRE

Bulgaria doreşte să construiască o centrală nucleară la Belene, pe Dunăre, la 13,6 km de Zimnicea şi mai puţin de 100 km de Bucureşti. Lucrările pentru aceasta au început de fapt în anii '80, încetând în 1992 din cauza unei campanii puternice împotriva centralei. Proiectul are în vedere reactoare sovietice, compania nucleară rusească făcând parte din ambele consorţii ce au depus oferte pentru realizarea centralei. Se pare că bulgarii au uitat de morţii de la Cernobîl, de leucemii, cancer tiroidian, relocări masive ale populaţiei, radioactivitate letală pe decenii si arii întinse.

Ce înseamnă centrala nucleară Belene:

• Posibilitatea unor accidente grave o în orice centrală nucleară pot avea loc accidente grave o locaţia centralei este într-o zonă cu risc seismic ridicat, unde cutremurul din 1977 a făcut victime umane şi materiale o posibilă ţintă a unor atacuri teroriste o transportul combustibilului uzat pe Dunăre către Rusia.

• Impact asupra mediului

> centrala este amplasată în Parcul Natural Perşina, pe malul Dunării, arie protejată în care se derulează un proiect al Băncii Mondiale de conservare a florei şi faunei din zonă; Ostrovul Perşina este cel mai mare ostrov din partea bulgărească a Dunării, iar pe malul românesc al Dunării se află Balta Suhaia, de asemenea arie protejată;

>centrala ar polua termic apele Dunării prin evacuarea apei de răcire a reactoarelor, fapt ce ar afecta întreaga viaţă acvatică în zonă o centrala ar avea un puternic impact asupra întregii lumi vii prin emisii toxice şi radioactive zilnice fără a ţine cont de graniţe.

• Impact asupra sănătăţii

> în zona de 100 km din jurul centralei se află oraşele Zimnicea, Turnu Măgurele, Alexandria, Corabia, Caracal, Drăgăneşti-Olt, Roşiorii de Vede, Videle, Giurgiu şi Bucureşti, precum şi numeroase comune o contaminarea radioactivă a mediului (apă, aer, sol, subsol), respectiv expunerea populaţiei din zonă la radiaţii;

>malformaţii genetice, cancer, leucemie (neevidenţiate încă deoarece nu există interes pentru un studiu de sănătate a populaţiei în zona centralei Kozlodui).

• Implicaţii economice şi de mediu

>Pentru ca centrala să funcţioneze, se desfăşoară activităţi de minerit uranifer, cu impact semnificativ asupra mediului şi sănătăţii;

>Centrala ar produce deşeuri radioactive, pentru care nu există încă soluţii definitive, după jumătate de secol de utilizare a energiei nucleare;

>Finanţarea construcţiei centralei ar imobiliza proiecte cu adevărat prioritare, precum creşterea eficienţei energetice;

>Energia produsă la Belene ar fi exportată, fără însă a reflecta costurile legate de deşeurile radioactive, închiderea centralei, regenerarea zonelor miniere uranifere.

>Teleorman are soluri dintre cele mai fertile din Europa, ce ar fi contaminate radioactiv, afectând astfel viaţa agricultorilor;

>Centrala ar opri dezvoltarea adiţională a zonei. Consultarea României

Conform normelor europene, guvernul bulgar trebuia să supună spre consultare publică şi în România studiul de impact asupra mediului pentru un astfel de proiect. Consultarea publică a avut loc în septembrie 2004 la primăria oraşului Turnu Măgurele. La dezbaterea publică românii au venit cu pancarte, iar administraţia publică locală a înaintat o declaraţie de protest.

În pofida unei manipulări active din partea bulgarilor, evenimentul a avut ca finalitate exprimarea clară a opoziţiei locuitorilor din Teleorman.

Evaluarea impactului asupra mediului

Documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului nu conţine o analiză corespunzătoare a alternativelor, minimalizează impactul centralei asupra sănătăţii şi mediului. Ministerul Mediului din Austria consideră această evaluare a impactului asupra mediului ca fiind necorespunzătoare calitativ, ceea ce nu permite o evaluare a consecinţelor transfrontaliere ale construcţiei centralei.

Ministerul Mediului din România a evidenţiat de asemenea probleme de calitate a documentaţiei respective, însă în final nu a contestat proiectul de centrală nucleară. Tehnologie nucleară rusească periculoasă în licitaţie pentru Belene

O comisie rusească independentă avertizează: proiectul pentru reactoarele 5 şi 6 de la centrala nucleară Balakovo, Federaţia Rusă, este periculos; acelaşi proiect (VVER 1000) va fi înaintat în licitaţia pentru construirea centralei Belene, informează agenţia Regnum.

Mai multe organizaţii ruseşti de protecţie a mediului au publicat rezultatele evaluării publice a impactului asupra mediului pentru proiectul de construcţie a două reactoare la centrala nucleară Balakovo. Potrivit unei comisii independente, proiectul trebuie respins – construcţia este periculoasă şi inoportună. Membrii comisiei sunt reprezentanţi Greenpeace, Green Cross, Societatea Rusească de Protecţie a Mediului şi

Aceştia au fost supuşi la presiuni astfel încât să nu exprime opinii negative asupra proiectului deoarece Rusia participă la licitaţie pentru centrala Belene cu un proiect similar. În cazul Balakovo este aceeaşi opţiune energetică greşită, de asemenea din perspectiva stabilităţii solului, condiţiilor seismice, apropierii de oraşe şi de importante surse de apă. La fel, cele două reactoare ar urma să fie construite pe fundaţii vechi, expuse condiţiilor atmosferice timp de 15 ani.

În pofida faptului că centrala nucleară Balokovo este cea mai nouă din Rusia, aici s-a înregistrat un şir lung de incidente minore. Cel mai grav incident a avut loc în 1992, când un cablu al unui generator electric a luat foc. Reparaţiile au durat mai multe luni. Din cele 215 incidente înregistrate în perioada 1992-1993, 103 au fost considerate ca ameninţând siguranţa centralei.

În 1994, Inspecţia Nucleară de Stat a recomandat ca centrala să funcţioneze la 90% din capacitate, pentru că la putere maximă combustibilul era avariat. Aceeaşi instituţie a evidenţiat probleme legate de barele de control ale reacţiei nucleare. După înlocuirea generatorilor de aburi pentru reactoarele 1 şi 3 în 1998, s-au descoperit niveluri de radioactivitate peste limitele admise. În 1989 a avut loc o scurgere de apă radioactivă în rezervorul cu apă de răcire al centralei.

Aceleaşi probleme şi pe români

România şi Bulgaria se aseamănă foarte mult în ceea ce priveşte sectorul energetic – amândouă statele prezintă un grad ridicat de ineficienţă a producţiei şi consumului de energie. În mod logic, ar putea reduce necesarul de energie, şi elimina cheltuielile de investiţie în noi capacităţi de producţie prin măsuri simple şi ieftine de eficienţă energetică. Iar pentru acoperirea necesarului viitor de energie, ar putea începe de acum un program de promovare a surselor nepoluante şi durabile de energie.

Atât România cât şi Bulgaria au un potenţial considerabil de valorificare a surselor regenerabile de energie. Industria energetică însă pare a avea un alt sistem de raţionament, care ajunge să ‘conducă interesul naţional’ spre propriile profituri.

România şi Bulgaria au ales să utilizeze centrale nucleare. Vecinii noştri de la sud folosesc reactoare sovietice la Kozlodui. În România, programul nuclear a fost demarat în principal pentru a reduce dependenţa de importurile de combustibili fosili (cărbune, petrol, gaze naturale), în special în contextul crizei petrolului din anii ‘70.

Centrala de la Cernavodă utilizează reactoare de producţie canadiană, care provenind dintr-un stat „vestic”, sunt considerate mai sigure. În Canada nu se construiesc noi reactoare, iar cele existente au o istorie lungă de defecţiuni. În România, argumentul pentru construirea unităţilor nucleare este creşterea cererii de energie o dată cu creşterea economică.

Ce poziţie adoptă România faţă de centrala nucleară Belene?

România trebuia să se opună total acestui proiect care pune in pericol vieţile oamenilor dintr-o zonă foarte populată. De asemenea, în mod logic, România ar trebui să aibă aceeaşi poziţie faţă de sectorul nuclear din propria-i curte, înainte de a le ţine predici bulgarilor.

Nuclearelectrica ne pregăteşte la rândul său un al treilea reactor la Cernavodă pentru care va avea nevoie de acordul vecinilor noştri bulgari. Energia nucleară revine?

La nivel mondial, energia nucleară are o pondere nesemnificativă - furnizează 6% din energia primară comercială şi circa 2-3% din energia finală comercială. Sunt închise mai multe unităţi nucleare decât sunt construite. În Statele Unite nu a mai existat o comandă pentru construirea unui nou reactor, care să nu fi fost între timp anulată, din octombrie 1973.

Austria – în 1978 s-a stabilit prin referendum să nu se mai construiască centrale nucleare.

Italia – în 1987 au fost închise cele patru centrale şi s-a oprit construcţia a cinci reactoare.

Belgia – a fost limitată durata de viaţă a reactoarelor la 40 ani şi s-a interzis construcţia de noi centrale nucleare.

Germania - a fost limitată durata de viaţă a reactoarelor la 32 ani.

Spania – a fost interzisă construcţia de noi centrale nucleare.

Danemarca – nu a fost utilizată niciodată energia nucleară şi nici nu se intenţionează.