Îndepărtarea "greilor" de la catedră a lăsat loc, teoretic, tinerilor. Posturile sunt însă blocate, iar criteriile, dure.

Asistenţii şi lectorii din universităţi, generaţia tânără care ar putea schimba faţa instituţiilor de învăţământ superior din România, aşteaptă de câţiva ani deblocarea posturilor pentru a putea urca în carieră. Tinerii se plâng că munca pe care o depun în universităţi le aduce salarii mizere, că sunt nevoiţi să ia mai multe norme neglijând astfel cercetarea şi că standardele pe care trebuie să le atingă pentru a putea avansa sunt prea înalte. Criterii de promovare ca în Vest, salarii ca la noi

Denis Ibadula are 37 de ani, este lector universitar doctor la Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii "Ovidius" din Constanţa şi cercetator postdoctoral la Institutul de matematică «Simion Stoilow» al Academiei Române.

Denis Ibadula face parte din categoria profesorilor cu care s-ar mândri orice universitate. A terminat facultatea şi masterul ca şefă de promoţie, a câştigat o serie de granturi şi proiecte la universităţi de prestigiu din lume, a făcut stagii de cercetare si a susţinut conferinţe la Universităţile Princeton, Cambridge, Leuven, etc.

Totuşi, de nouă ani, nu reuşeşte să urce în ierarhie, să devină conferenţiar. Posturile sunt blocate, iar criteriile de promovare la matematică, dure.

"Nu mi se pare corect să le impui tinerilor care vor să promoveze criterii comparabile cu cele din Vest, dar să le oferi o zecime din salariile de acolo. Tinerii au nevoie de salarii bune, pentru a se putea concentra pe cercetare", spune ea.

Salariul ei de lector este de 1.200 de lei, la care se adaugă un grant de cercetare de la Institutul de Matematică al Academiei Române. "Eu am o singură normă, pentru a avea timp să fac şi cercetare. Mulţi profesori iau mai multe norme, ca să aibă din ce trăi, aşa că nu le mai rămâne timp pentru cercetare." Denis Ibadul a primit oferte de muncă de la universităţi străine, însă spune că e prea ataşată de munca pe care o face la Universitatea “Ovidius". Ambiţie: “Se pot face lucruri bune şi aici!"

"Îmi place foarte mult ceea ce fac, atât în ceea ce priveşte cercetarea, cât şi activităţile cu studenţii, muncesc cu drag şi pasiune şi vreau să demonstrez că se pot face lucruri bune şi aici".

Deşi noile criterii de promovare în universităţi, stabilite în mandatul ministrului Daniel Funeriu, sunt considerate exagerate de mulţi dintre tinerii profesori, fostul ministru este de părere că lucrurile nu stau deloc aşa. Cei 400 de specialişti

"Din datele comunicate de universităţi, peste 400 de oameni îndeplinesc aceste criterii minimale care, în timp, ar trebui chiar întărite", spune Daniel Funeriu. Surse din Ministerul Educaţiei precizează însă că nu e exclus ca standardele să fie coborâte în curând. Chiar şi aşa, până la deblocarea posturilor, profesorii performanţi vor bate pasul pe loc. "Nu e simplu deloc să urci în ierarhie. De nouă ani sunt lector, posturile sunt blocate, iar standardele sunt foarte ridicate.“ DENIS IBADULA, lector

RECTOR LA 37 DE ANI

Cel mai bun cercetător din lume la teoria geometrică a funcţiilor

Daniel Breaz are 37 de ani şi a fost ales recent rector al Universităţii “1 Decembrie 1918" din Alba Iulia.

În 2010, Institutulul de Cercetare pentru Ştiinţe Matematice din cadrul Universităţii Kyoto, din Japonia, i-a acordat titlul de cel mai bun cercetător din lume într-un domeniu al matematicii - teoria geometrică a funcţiilor.

Cercetătorul a fost selectat din aproape 4.500 de matematicieni. “Orice tânăr valoros , care muceşte serios şi se dedică meseriei, are şase să urce în ierarhia universitară. E adevărat, criteriile de promovare sunt puţin cam ridicate, însă am înţeles că se discută înlesnirea lor", spune el. 400 de lectori şi asistenţi universitari îndeplinesc în acest moment criteriile minimale de promovare, susţine Daniel Funeriu

Citiţi şi:

• Adio "dinozaurilor" din universităţi!
• Scandalos: Dinastie PSD la Politehnică. Noul rector, "garantat Andronescu"