Blocaj de nave la Sulina. România și Ucraina caută soluții pentru deblocarea traficului

Traficul naval prin bara Sulina este foarte aglomerat, aproximativ 50 de nave așteptând joi să primească permisiunea de a intra pe canal. Blocajul nu este provocat de lipsa piloților sau de nivelul Dunării, ci de timpul necesar verificării documentelor pentru navele care intră în spațiul Schengen.

Se caută soluții pentru fluidizarea traficului la Sulina

Pentru identificarea unor soluții care să permită fluidizarea traficului, o delegație română s-a deplasat joi la Reni, în Ucraina. Din aceasta fac parte reprezentanți ai Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, ai Administrației Fluviale „Dunărea de Jos” și ai Comisiei Europene. Discuțiile cu autoritățile ucrainene vizează simplificarea și eficientizarea procedurilor de control.

„Agenda întâlnirii vizează îmbunătăţirea comunicării în vederea unui trafic cât mai fluid pe canalul Sulina”, a declarat Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor.

Oficialul a explicat că numărul mare de nave aflate în așteptare nu are legătură cu capacitatea de pilotaj.

„Numărul mare de nave din bara Sulina nu este generat de faptul că AFDJ nu ar avea suficienţi piloţi, ci de procedurile specifice traficului de frontieră. Vrem să îmbunătăţim procedurile de verificare/ control, să avem un trafic susţinut”, a precizat Scrioșteanu.

Ce se poate face la Sulina

Angela Ivan, directoarea Administrației Fluviale „Dunărea de Jos”, a arătat că instituția dispune de suficienți piloți pentru operarea navelor.

„Avem 30 de piloţi pe tură, aşadar nu piloţii sunt problema, ci comisiile de verificare a documentelor de intrare în spaţiul Schengen”, a explicat aceasta.

Potrivit directoarei AFDJ, în prezent există o singură comisie de control, din cauza deficitului de personal, iar verificarea documentelor unei nave poate dura între trei și cinci ore. O variantă analizată pentru reducerea timpilor de așteptare este suplimentarea numărului de comisii.

În funcție de natura transportului, verificările sunt realizate de reprezentanți ai Poliției de Frontieră, Vămii și Direcției Sanitar-Veterinare.

Nici nivelul Dunării nu reprezintă, în acest moment, o problemă pentru navigație. „Deocamdată, la bara Sulina adâncimea este corectă”, a precizat Angela Ivan.

Traficul din Odesa s-a mutat către porturile dunărene

Aglomerația de la Sulina este legată în principal de diminuarea drastică a traficului prin portul maritim Odesa, în contextul atacurilor rusești asupra infrastructurii și navelor comerciale ucrainene.

Un moment important a avut loc pe 19 iulie, când cargoul Golden Leo a fost atacat în timp ce părăsea portul Odesa. Nava a fost grav avariată și s-a scufundat, iar incidentul s-a soldat cu moartea a nouă membri ai echipajului și a unui pilot ucrainean.

Riscurile tot mai mari au determinat armatorii și companiile de asigurări să reevalueze operațiunile în porturile maritime ucrainene. Datele Autorității Portuare Maritime Ucrainene indică o scădere puternică a traficului: dacă în iulie au intrat în Odesa 169 de nave, în primele 11 zile din august au fost înregistrate doar șapte.

În acest context, o parte importantă a traficului comercial s-a reorientat către porturile ucrainene de la Dunăre. Conform datelor MarineTraffic, în zona Sulina au ajuns să aștepte, la un moment dat, aproximativ 70-80 de nave.

Mecanism de repartizare a traficului prin bara Sulina

Angela Ivan a explicat însă că dintre acestea doar navele care au depus documentele necesare pentru intrarea prin bara Sulina, aproape 50, așteaptă efectiv accesul pe canal. Celelalte staționează în zona protejată Schengen, în timp ce unele așteaptă noi comenzi sau iau în calcul utilizarea canalului Bâstroe.

Există și un mecanism de repartizare a traficului între România, Ucraina și Republica Moldova. În baza înțelegerii dintre cele trei state, din 100 de nave care tranzitează această zonă, aproximativ 40 sunt destinate României, 40 Ucrainei și 20 Republicii Moldova.

În situațiile în care România nu are suficiente nave pentru porturile Galați sau Brăila, capacitatea poate fi pusă la dispoziția celorlalte două state, atunci când există necesități urgente.