Florian Bichir: "Cred ca pentru prima oara in viata - sper pentru Domnia Sa ca nu si ultima - sunt de acord cu Mircea Geoana, presedintele PSD."
El a declarat ieri ca subiectul uninominalului ar putea fi ingropat de razboiul dintre presedintele Traian Basescu si premierul Tariceanu. „Si Basescu, si Tariceanu folosesc acest subiect atractiv pentru publicul larg, in lupta dintre ei”, a comentat presedintele PSD.
Paradoxal, uninominalul care presupune strict tehnic o confruntare intre persoane, intre doua personalitati, a ajuns o tema a partidelor, a acelorasi portavioane politice pe puntea carora s-au catarat de-a lungul anilor tot felul de aventurieri, naufragiati sau pirati. In numele unei innoiri a vietii noastre politice se folosesc aceleasi arme murdare, aceleasi campanii neortodoxe.
Nimic nou sub soare, politicienii punand de fapt in practica unul dintre principiile lui Machiavelli: „Orice mijloc e permis, oricat de josnic, daca e pus in serviciul unei cauze inalte”. Ipocrizia politicienilor nostri este insa desavarsita, dusa la perfectiune, pentru ca, citandu-l dupa ureche pe filosoful Renasterii, ei aplica principiul „orice este permis” uitand insa - poate intentionat - ca de cele mai multe ori nu o fac pentru o cauza inalta. Care ar fi acea cauza inalta? Salvarea tarii? Nicidecum!
Mai degraba propriul lor interes, acapararea intregii puteri in detrimentul inamicilor politici, exterminarea concurentei. In forma de zile mari - o fi cantecul de lebada? -, Geoana a mai emis un panseu interesant: uninominalul este „o tema generoasa, care risca sa fie canibalizata in acest razboi” dintre premier si presedinte.
Perfect adevarat pentru ca, in acest crud razboi politic, mila nu pare a-si avea rost. Iar invingatorul, asemenea antropofagilor, va trebui sa-si manance victima, macar numai si ritualic. Pentru a arata supusilor ca puterea dusmanilor s-a transmis lui, unicului lider adevarat, razboinicul-razboinicilor, invingatorul care nu ia prizonieri.
Canibalizarea clasei noastre politice e totala. Nu-i o lupta intre gentlemeni, intre oameni care tin la onoare, eticheta, admira fairplay-ul, ci o ghiogareala continua. Un meci de box intre doi colosi orbiti de furie, care-si cara pumni cu nemiluita. Asta pana cand unul dintre ei va cadea zdrobit. Iar noi, de pe margine, ori chibitam, ori aplaudam, ca - scuzati expresia - prostii.
Recomandările noastre
