Bătălia de la Smârdan - 12/24-14/26 ianuarie 1878
- Florian Olteanu
- 25 ianuarie 2025, 15:08

Bătălia de la Smârdan - 12/24-14/26 ianuarie 1878. A fost una din bătăliile din Războiul de Independență care au contribuit decisiv la finalul acestui conflict
Astăzi, în imaginea noastră, bătălia de la Smârdan din 12/24 ianuarie-14/26 ianuarie 1878 este cunoscută grație tabloului pictat de marele nostru pictor Nicolae Grigorescu. Succesele militare româno-ruse din intervalul august-noiembrie 1877, au determinat o regândire a strategiei celor două armate.
Bătălia de la Smârdan - operații militare și eroi din rândul civililor
În timp ce trupele ruse au pornit spre Adrianopol, soldații români au primit ordin să înainteze pe linia Vidin-Belogradcik. Ei au trebuitsă neutralizeze cetatea Vidinului. Aceasta era apărată de un sistem de fortificații în punctele numite Smârdan, Inova și Capitanovcea. Trupele române ajunseseră în dispozitiv curând după ziua de Sfântul Ion a anului 1878, 7/19 ianuarie 1878. Pregătirile de intrare în luptă au început pe 9/21 ianuarie 1878.
Soldații români au primit ajutor inclusiv de la populația civilă. Astfel, Marița, o fată de 15 ani care locuia în zona Smârdanului, având origine românească, a fost ucisă de soldații otomani. Ei au prins-o ducând apă cu donițele de la o fântănă. Marița fusese înscrisă ca voluntar în cadrul Serviciului Sanitar. Acesta fusese organizat de medici de elită precum Carol Davila sau Androcli Fotino.
Smârdan- elemente de artă militară
Generalul Mihail Cristodoulo Cerchez a coordonat un dispozitiv militar de atac compus din Diviza a 2-a, Brigada de Roșiori, Regimentele 2 și 8 Călărași. Acest dipozitiv a fost pregătit de luptă în ziua 11/23 ianuarie 1878. S-a stabilit poziția principală de atac în apropierea localității Smârdan, mizând pe sprijin de artilerie asigurat de către Corpul de Vest care dispunea de un număr de 136 tunuri și de bateria de coastă de la Calafat, aflată în compunerea Diviziei 5.
Atacul inițial a debutat la ora 7 a dimineții zilei de 12/24 ianuarie 1878, cu pregătire de artilerie pentru ca asaltul decisiv să fie pornit la 14.30. Românii au dorit să profite de condițiile nefavorabile, fiind ceață densă. Totuși, observatorii otomani au reperat trupele române la circa 600 m de Smârdan, românii având ordinul să se strecoare la mai puțin de 500 m. Totuși, Escadronul Suceava din Regimentul 8 Călărași a descurajat contraatacul otoman, românii reușind intrarea în Smârdan.
Succesul românesc imortalizat de către pictorul Nicolae Grigorescu
O companie din Regimentul IV Linie a atacat sistemul Smârdan- Inova, dublată de Regimentul 9 Dorobanți care forțând cursul înghețat de apă al unui pârâu au izolat Inova, împingându-i pe otomani spre Smârdan și Vidin.
Până la 14/26 ianuarie 1878, românii cuceriseră complet Smârdan (în seara de 13/25 ianuarie, otomanii nu mai rezistau decât în clădirea fortificată a telegrafului din Smârdan), Inova, au respins o ultimă zvâcnire a artileriei otomane de la Capitanovcea.
În 1885, pictorul Nicolae Grigorescu, martor ocular al bătăliei, va realiza capodopera „Atacul de la Smârdan”.