România pune umărul la alungarea ruşilor din Caucaz Preşedinţii României şi Ucrainei, Traian Băsescu şi Viktor Iuşcenko, propun înlocuirea trupelor ruseşti de menţinere a păcii din Georgia sau Transnistria cu trupe ale OSCE sau ale UE.

Preşedintele României, Traian Băsescu, şi cel al Ucrainei, Viktor Iuş- cenko, consideră că forţele de menţinere a păcii din regiunile cu conflicte îngheţate de pe fostul teritoriu sovietic şi-au dovedit ineficienţa, fiind necesară, prin urmare, schimbarea mecanismelor de reglementare.

„Am constatat ineficienţa actualelor mecanisme de menţinere a păcii din Osetia de Sud, Abhazia şi, îndrăznesc să spun, Transnistria şi Nagorno Karabah“, a afirmat Traian Băsescu la finalul unei întâlniri avute ieri, la Kiev, cu preşedintele Ucrainei Viktor Iuşcenko. Soluţiile avansate de cei doi şefi de stat sunt o misiune a Uniunii Europene sau o misiune sub mandat OSCE.

Menţinerea păcii în Georgia a fost asigurată pe baza unui acord semnat de Moscova şi Tbilisi în 1992, care prevedea desfăşurarea a trei contingente - unul rus, unul georgian şi unul oset - formate din câte 500 de militari fiecare. În Abhazia, celălalt teritoriu separatist georgian, unde a fost semnat un armistiţiu în 1994, o forţă rusă de interpunere, formată din 3.000 de militari, a fost desfăşurată sub mandat CSI. Şi în Transnistria structura forţei de menţinere a păcii este similară cu cea din Osetia de Sud, 500 de militari ruşi, 500 transnistreni şi 500 moldoveni, iar ucrainenii au statut de observatori.

Temeri privind situaţia din Transnistria

Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu a subliniat că România continuă să sprijine ideea acordării statutului de ţară candidată la NATO atât pentru Ucraina şi Georgia la conferinţa NATO care va avea loc în luna decembrie a acestui an.

În opinia preşedintelui Viktor Iuşcenko, OSCE şi comunitatea internaţională trebuie să facă presiuni pentru ca între Rusia şi Georgia să se ajungă la o înţelegere, menţionând, de asemenea, îngrijorarea pentru faptul că trupele ruse nu au început să fie retrase, aşa cum a fost prevăzut în acordul de încetare a ostilităţilor.

În context, Traian Băsescu a adăugat că în Transnistria există create elementele conflictuale la fel ca şi în Osetia de Sud şi Kosovo, anume existenţa unei minorităţi consolidate şi concentrate într-o regiune, precum şi „aşa-zisa legitimitate a ţărilor-mamă de a interveni pentru a-şi apăra cetăţenii“.

Băsescu a apreciat că în Transnistria nu sunt îndeplinite condi- ţiile politice, însă, din punct de vedere al „aranjamentelor de detonare“, conflictul poate izbucni oricând.

De altfel, Băsescu a reluat tema situaţiei din Transnistria şi în cadrul întâlnirii pe care a avut-o ieri după-amiază, la Chişinău, cu preşedintele Moldovei Vladimir Voronin. Băsescu a pledat în favoarea implicării UE în soluţionarea conflictului transnistrean, dar a adăugat că orice evoluţie în acest sens trebuie să respecte dreptul internaţional şi suveranitatea şi integritatea Republicii Moldova.

Preşedintele României a mai atenţionat asupra faptului că în momentul de faţă drepturile colective ale unor minorităţi sunt folosite pentru dezmembrarea teritorială a unor state.

Băsescu: UE s-a mişcat lent

Întâlnirile lui Traian Băsescu cu preşedintele Ucrainei şi, respectiv, cu cel al Moldovei au fost primele din cadrul unui turneu de două zile în timpul căruia şeful statului se va mai deplasa în Azerbaidjan, Georgia şi Turcia, având ca scop identificarea de soluţii comune la Marea Neagră pentru securizarea zonei. Turneul şefului statului român vine după o perioadă de eforturi ale ţărilor aliate de a găsi o soluţie diplomatică crizei din Georgia.

Înainte de începerea turneului, Traian Băsescu declarase, la plecarea din România, că Uniunea Europeană „s-a mişcat lent“ în ceea ce priveşte zona Mării Negre şi evenimentele din Georgia. În opinia lui Băsescu, „Federaţia Rusă trebuie să fie partener pentru securizarea zonei, nu element de risc“.

DOUĂ VIZIUNI Marea Neagră - lac rusesc sau lac NATO?

Marea Neagră va deveni un „lac NATO“ dacă Georgia şi Ucraina vor adera la Alianţa Nord-Atlantică, comentează agenţia rusă RIA Novosti. Argumentul ruşilor: trei ţări riverane - România, Bulgaria şi Turcia - sunt deja membre ale blocului militar nord-atlantic. Expresia folosită de ruşi este una în oglindă cu cea folosită anul trecut de preşedintele Traian Băsescu, care caracteriza Marea Neagră drept „un lac rusesc“. Potrivit agenţiei RIA Novosti, problema este că NATO şi Rusia se îndreaptă spre o confruntare deschisă. Rusia nu ar avea nicio problemă cu independenţa Ucrainei sau a Georgiei, dar ar fi îngrijorată de politicile lor. Pe de altă parte, potrivit comentariului agenţiei ruse, dacă NATO ar decide integrarea celor două ţări, Rusia va avea timp suficient să se pregătească pentru că Georgia nu va adera la alianţă mai devreme de cinci ani, iar Ucraina nu va deveni membră înainte de 2017.