Unii dintre ei rămân însă membri în Consiliul de Administraţie, în timp ce alţii nu mai au nicio legătură cu activitatea băncii pe care au cârmuit-o şi în timpul privatizării.
Toţi cei patru bancheri români care au fost la cârma băncilor autohtone privatizate au fost înlocuiţ i sau şi-au părăsit funcţiile. Din cei patru bancheri, numai doi au fost păstraţi mai mult timp în bancă de acţionarii străini; ceilalţi doi au fost îndepărtaţi destul de rapid. Ultimul aflat în această situaţie este Nicolae Dănilă. El nu va mai fi director executiv la BCR începând cu 1 decembrie, funcţia sa fiind preluată de austriacul Manfred Wimmer. Cele patru bănci româneşti care au fost privatizate sunt Bancpost, BRD, Banca Agricolă, respectiv BCR. Păstraţi aproape Bogdan Baltazar, care a condus BRD înainte şi după privatizare, şi Elena Petculescu, care a pus bazele Bancpost şi a condus instituţia şi după privatizare, sunt legaţi şi în prezent de cele două bănci. Bogdan Baltazar, 68 de ani, este membru în Consiliul de Administraţ ie al BRD-GSG, în timp ce Elena Petculescu, 69 de ani, este preşedintele onorific al Bancpost cât timp va trăi. Petculescu are, în continuare, biroul său în Bancpost, secretară, şofer, cu alte cuvinte, se bucură de toate drepturile unui preşedinte.
Este şi un preşedinte activ: participă la adunările acţionarilor, la şedinţele Consiliului de Administraţie, la conferinţe internaţionale. Şi Baltazar este invitat, ca membru al CA al BRD-GSG, la evenimentele organizate de bancă. Ultimul, lansarea pensiilor pe Pilonul II de către BRD. Şi, încă un element care spune destul de multe despre condiţiile în care cei doi au părăsit conducerea băncilor: plecările acestora au fost marcate de recepţii mari la care au fost prezenţi, printre diferite personalităţi din mediul bancar, şi reprezentanţii acţionarilor majoritari ai celor două bănci. Legături tăiate definitiv Preşedintele Băncii Agricole în momentul preluării acesteia de către Raiffeisen Zentralbank Oesterreich AG era Eugen Rădulescu. Acesta a rămas în această funcţie mai puţin de un an după ce austriecii au intrat în acţionariatul băncii autohtone.
Odată plecat din Banca Agricolă, Eugen Rădulescu nu a mai avut nicio legătură oficială cu grupul austriac. Şi Nicolae Dănilă se pare că intră tot în această categorie. Dacă austriecii de la Erste Bank şi-ar fi dorit să-l păstreze aproape, eventual într-o poziţie onorifică, comunicatul BCR care a anunţat „demisia“ lui Dănilă nu ar fi apărut. De ce sunt schimbaţi? Potrivit lui Bogdan Baltazar, acţionarii străini „n-au prejudecăţ i să schimbe românul: dacă e bun şi gândirea lui coincide cu a lor îl păstrează“. El adaugă faptul că acţionarii care „găsesc un om potrivit îl păstrează“. În opinia lui Baltazar, plecarea lui Dănilă de la BCR arată că acesta a avut opinii diferite de cele ale austriecilor în privinţa procesului de restructurare a băncii.
Recomandările noastre
