A fost o luptă eroică purtată de pompierii militari, conduşi de locotenentul Pavel Zăgănescu, împotriva trupelor otomane, pentru apărarea Revoluţiei de la 1848.

Pentru a înăbuşi Revoluţia, la 13 septembrie 1848, trupele otomane conduse de generalul Fuad Paşa au intrat în Bucureşti. Cu o zi înainte, respectiv la 12 septembrie 1848, Locotenenţa Domnească dăduse ordin colonelului Radu Golescu, comandant al Regimentului 2 Infanterie şi şef al garnizoanei Capitalei, să deplaseze, în ziua următoare, subunităţile în Dealul Spirii, pentru a participa la primirea unei coloane otomane formate din aproape 6.000 de ostaşi. Tot la 13 septembrie, înainte de sosirea trupelor otomane, avusese loc înmânarea noilor drapele ale Regimentului 2 Infanterie, moment ce a influenţat moralul şi dăruirea ostaşilor români. Convinşi fiind de iminenţa unui conflict armat cu otomanii, ostaşii Companiei de Pompieri, comandaţi de căpitanul Pavel Zăgănescu, au insistat să se alăture şi ei trupelor la cazarma din Dealul Spirii.

În acea zi, a avut loc Bătălia din Dealul Spirii, ultima confruntare armată de pe teritoriul românesc între ostaşii Ţării Româneşti şi trupele otomane. Compania de Pompieri Bucureşti, sub comanda căpitanului Pavel Zăgănescu, a purtat o luptă eroică, cu toate că otomanii erau de douăzeci de ori mai numeroşi. Bătălia a rămas în istorie sub denumirea de „baia de sânge de la Bucureşti”, peste jumătate din efectivul companiei de pompieri căzând în luptă.

Ziua de 13 septembrie 1848 a rămas, astfel, unul dintre cele mai semnificative momente din istoria armei pompierilor, ea continuând să fie celebrată ca „Zi a pompierilor”.

Te-ar putea interesa și: