Nicușor Dan. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Avram Gal, liderul PSD în Câmpia Turzii, a afirmat că declarația lui Nicușor Dan privind negocierea pentru schimbarea șefului DNA și a procurorului general imediat ce devine președinte este imprudentă și periculoasă pentru democrație. Gal consideră că această poziție arată că edilul Capitalei nu vede justiția ca pe un pilon independent, ci ca pe un instrument în jocul politic al puterii.
Declarațiile lui Nicușor Dan, un „act de autodemascare”
Avram Gal a postat un mesaj în care susține că deciziile pe care Nicușor Dan ar vrea să le ia dacă va ajunge președintele țării sunt foarte periculoase pentru decomcrație, menționând că declarațiile ar reprezenta un „act de autodemascare”.
„Declarația recentă a lui Nicușor Dan, candidat la președinția României, conform căreia va negocia cu Parlamentul si Guvernul schimbarea din funcție a șefului DNA și a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație si Justiție, imediat ce va ajunge președinte al României este nu doar imprudentă, ci profund periculoasă pentru democrație.
Ceea ce ar fi trebuit să fie o pledoarie pentru reformă s-a transformat într-un act de autodemascare: Nicușor Dan nu vede justiția ca pe un pilon independent al statului, ci ca pe o piesă de șah în jocul puterii”, a spus acesta.
Justiția, sub amenințarea controlului politic
Liderul PSD Câmpia Turzii a afirmat că declarația lui Nicușor Dan confirmă ceea ce societatea civilă și unii magistrați susțin de ani de zile: șefii marilor parchete nu sunt considerați profesioniști independenți, ci pioni numiți și schimbați în funcție de interesele și strategiile politicienilor ajunși la putere.
„Chiar și un personaj perceput ca fiind „curat” și „tehnocrat” precum Nicușor Dan nu scapă de tentația de a controla justiția — dovadă că problema nu este de morală individuală, ci de structură sistemică.
Această ieșire publică este simptomatică pentru un model disfuncțional de guvernare, în care președintele – în loc să fie garantul independenței justiției – devine garantul obedienței instituțiilor față de sine. Într-un stat de drept veritabil, un astfel de angajament ar echivala cu o amenințare directă la adresa ordinii constituționale.
În acest context, devine și mai urgentă o analiză critică a modului în care sunt numiți – și schimbați – conducătorii Parchetului General, DIICOT și DNA. Iată de ce: numirea politică a șefilor Parchetului General, DIICOT și DNA reprezintă obstacolul sistemic în calea unei justiții independente”, a mai afirmat liderul PSD în Câmpia Turzii.
diicot / sursa foto: dreamstime.com
Avram Gal: Sistemul de numire a șefilor generează o presiune structurală
Avram Gal a explicat că în România, numirea șefilor instituțiilor-cheie din sistemul de urmărire penală – Parchetul General, DIICOT și DNA – se realizează printr-un mecanism profund viciat, care ar menține justiția într-o stare de dependență politică mascată. Acesta a menționat că, potrivit legii, numirea acestor șefi este propusă de ministrul Justiției, care ar fi un actor politic, și aprobată de președintele României, care ar fi un alt actor politic, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii are doar un rol consultativ.
„Această arhitectură juridică creează premisa unui sistem în care, indiferent de competența, profesionalismul sau integritatea unui magistrat, promovarea sa depinde, într-o formă directă sau indirectă, de voința politică.
Faptul că un magistrat este selectat, promovat sau confirmat în funcție de o autoritate politică invalidează însăși ideea de independență. Chiar și în condițiile în care procurorul general sau șeful DNA este un profesionist ireproșabil, el va fi perceput – atât de colegi, cât și de public – ca fiind „omul cuiva”. Iar percepția este în justiție la fel de gravă ca realitatea: ea erodează încrederea publică și compromite imparțialitatea decizională”, a scris lideul PSD Câmpia Turzii.
Avram Gal a afirmat că sistemul de numire a șefilor generează o presiune structurală, magistratul simțindu-se dator celui care l-a propus. În cazuri sensibile, acesta ar putea opta pentru „prudență” din instinct de conservare, rezultând o justiție selectivă, cu duble standarde, care mimează echilibrul.
Judecător. Sursa foto: Arhiva EVZ
Justiția, transformată într-o armă de reglare a conturilor politice
El a mai scris că acest sistem ar permite un control politic care influențează prioritizarea parchetelor, acestea urmărind ce este convenabil politic, nu ce este relevant social. Astfel, dosarele de interes public sunt tergiversate, cazurile de corupție clasate discret, iar investigațiile sensibile care implică lideri politici sunt evitate.
„În același timp, justiția devine o armă de reglare a conturilor politice. Procurorii pot fi presați să deschidă sau să închidă anchete în funcție de oportunități politice, nu de probatoriu. Astfel, instituții care ar trebui să fie bastioane ale echilibrului democratic ajung să joace, voalat, roluri partizane.
Atât timp cât ministrul Justiției, un actor politic, propune conducerea parchetelor, nu putem vorbi despre o justiție independentă. În practică, acest sistem produce: prioritizare a liniștii instituționale, nu a eficienței sau responsabilizării; un sistem de promovare clientelar, unde contează cine te recomandă, nu ce ai făcut; această dinamică a generat în România un climat de teamă, de repliere profesională și de autocenzură. Procurorii care gândesc liber sunt marginalizați, iar cei care „se aliniază” sunt recompensați”, a mai scris acesta.
„Concluzie: schimbarea începe cu depolitizarea”
Liderul PSD Câmpia Turzii a afirmat că reforma justiției românești nu este posibilă cât timp șefii instituțiilor din Ministerul Public ar fi numiți politic.
„Adevărata reformă a justiției românești nu va fi posibilă câtă vreme șefii instituțiilor esențiale din Ministerul Public sunt numiți politic. Este necesară o reformă constituțională care să elimine complet factorul politic din procedura de numire. Soluții există:
- Numirea de către CSM, în urma unui concurs transparent și public;
- Includerea unor criterii clare și măsurabile de performanță;
- Mandate limitate și evaluări intermediare, făcute de magistrați, nu de politicieni.
Doar astfel putem construi o justiție care să lucreze în interesul cetățeanului și al statului de drept, nu în interesul puterii politice de moment. P s. ROMÂNIA, înainte de toate!”, a mai scris acesta, pe Facebook.
