Autostrăzile verzi. Țările care pot fi exemple în infrastructura cu zero emisii

Autostrăzile verzi. Țările care pot fi exemple în infrastructura cu zero emisiiAutostradă. Sursa foto: Facebook

Trăim într-o lume care se află în continuă urbanizare, iar transformarea tehnologică aduce noi presiuni legate de modernizare și creștere. În acest context, accentul este pus și pe infrastructura rutieră, care își continuă procesul de extindere. Potrivit datelor, pentru a satisface cererea globală, investițiile la nivelul infrastructurii rutiere vor trebui să se ridice la 1,4 trilioane de dolari până în 2040. Totuși, în lumea actuală în care sustenabilitatea și cuvântul „verde” fac parte din vocabularul de zi cu zi, drumurile se îndreaptă într-o direcție diferită. Un nou val de investiții în infrastructură la nivel european pune accentul pe autostrăzi „verzi”, adică drumuri expres sau autostrăzi dotate cu stații electrice, panouri fotovoltaice, sisteme de colectare a apei pluviale și asfalt cu amprentă redusă de carbon.

Mai multe state au luat deja startul în cursă și dezvoltă proiecte în ton cu trendul ecologist. Polonia a lansat în construcție 200 de kilometri de drumuri verzi. În Germania, a fost concepută o soluție inovatoare pentru a facilita tranziția la surse regenerabile: instalarea de sisteme solare de-a lungul autostrăzilor, iar proiectul pilot ar putea deveni un model pentru tranziția energetică. Iar exemplele pot continua, ceea ce demonstrează clar că infrastructura urmează direcția „verde” pe care întreaga planetă îl impune.

Era urbanizării accelerate

Întreaga lume este luată cu asalt de urbanizarea accelerată și urgența climatică, iar infrastructura rutieră se confruntă cu noi provocări legate de sustenabilitate. Sunt aspecte care aduc în prim-plan nevoia de investiții, care, însă, nu mai pot fi „neutre” din punct de vedere ecologic, ci trebuie să fie verzi, inteligente și pregătite pentru viitor.

Autostradă

Autostradă. Sursă foto: Freepik

Astfel a apărut conceptul de autostradă verde, care capătă din ce în ce mai mult contur în Europa, dar și în alte regiuni ale lumii. Conceptul nu presupune doar clasica implementare a stațiilor de încărcare pentru mașini electrice, ci o infrastructură complet regândită, în așa fel încât să fie respectate regulile legate de ceea ce înseamnă cu adevărat protejarea planetei.

Noile autostrăzi verzi și moderne au în componență de la panouri solare fotovoltaice și sisteme de captare a apei pluviale, până la materiale de construcție cu amprentă redusă de carbon. Se pune accentul pe utilizarea de asfalt reciclat și de tehnologii inteligente de gestionare a traficului. Autostrada nu mai este acum doar un drum, ci un ecosistem energetic.

Polonia, lider regional

Una dintre țările care reprezintă un exemplu din punct de vedere al infrastructurii verzi este Polonia. Țara a pus deja conceptul în practică și are în plan să dezvolte unele dintre cele mai ambițioase proiecte din Europa Centrală. Polonia a inaugurat aproape 200 de kilometri de drumuri expres „verzi”, cu infrastructură de încărcare electrică, iluminat eficient energetic și soluții ecologice de gestionare a apei. Ministerul Infrastructurii din Varșovia a anunțat că inițiativa se va extinde. Există în plan realizarea altor 1.115 kilometri, proiect care se află în pregătire.

Startul țării spre drumurile verzi a fost pregătit cu mult înainte însă. Între 2004 și 2024, investițiile în infrastructura rutieră din Polonia au depășit 240 de miliarde de zloți (circa 50 de miliarde de dolari). Aproape jumătate din această sumă a fost obținută din fonduri europene. Strategia pe termen lung a Poloniei prevede construcția unei rețele de peste 5.000 kilometri de drumuri moderne până în 2030, cu o pondere semnificativă destinată autostrăzilor sustenabile.

Germania, țara panourilor solare

Germania este și ea în cursa pentru dezvoltare și vine cu inovații promițătoare – panouri solare care sunt montate chiar deasupra carosabilului. Un proiect pilot a fost lansat în 2023 pe autostrada A81, lângă Hegau-Ost. Șoseaua este acum o adevărată sursă de energie regenerabilă. Deasupra benzii de circulație a fost montată o structură metalică cu panouri fotovoltaice de 33 kW. Potrivit oficialilor germani, se dorește extinderea acestui proiect la nivel național. Un alt proiect pilot a vizat instalarea de panouri fotovoltaice pe A46, pe un segment de 30 km, care se estimează că ar putea genera 24 MW la capacitate maximă.

Potrivit calculelor inițiale, dacă ar fi acoperiți cu panouri solare doar 5% din cei 45.000 km de drumuri, Germania ar putea genera anual aproximativ 200 TWh de energie, echivalentul a 35% din consumul național preconizat în 2030. Acest lucru ar transforma rețeaua rutieră într-un furnizor energetic important, în condițiile în care consumul anual actual al Germaniei este de aproximativ 560 TWh, urmând să ajungă la 2.400 TWh în 2050.

Norvegia și „aurul verde”

Strategia Norvegiei se bazează atât pe construirea de drumuir verzi, cât și pe reducerea consumului de carburant și a emisiilor degajate. Un nou segment de autostradă de 27 de kilometri din țara nordică contribuie la reducerea timpilor de călătorie între capitala Oslo, afalt în sud, și al treilea oraș ca mărime al națiunii, Trondheim, în nord. Noua secțiune de autostradă oferă o rută alternativă la actuala autostradă E6 și reduce distanța dintre cele două orașe cu aproximativ 40 km. Această scurtătură permite un timp de călătorie mai mic cu circa 45 de minute și ajută la realizarea de economii de combustibil.

Drum prin natură

Drum prin natură. Sursă foto: Freepik

Proiectul mai cuprinde 7 kilometri de piste pentru biciclete și trasee pietonale, o nouă stație de monitorizare a traficului și mai multe pasaje pentru animalele sălbatice. Regiunea în care se află noua porțiune de autostradă este împădurită și este cunoscută sub denumirea „Aurul Verde”. Este o zonă cu valoare turistică ridicată și joacă un rol important în eforturile Norvegiei de a transforma industriile naționale într-un mod sustenabil, cu impact redus asupra mediului.

Autostrada suedeză care încarcă mașinile în mers

Suedia a mers și mai departe la nivel de inovații în domeniul sustenabilității. Țara dezvoltă un proiect cu aspirații mari, mai exact, prima autostradă complet electrică din lume. Ce înseamnă complet electric? Va permite alimentarea vehiculelor cu baterii don mers, fie prin șine conductive, fie prin încărcare magnetică. Această soluție va ajuta la eliminarea uneia dintre cele mai mari probleme a vehiculelor electrice: timpul lung de încărcare. Proiectul urmează să fie realizat pe șoseaua E20, între orașele Hallsberg și Örebro. Segmentul de drum urmează să fie finalizat până în 2026, iar planul național prevede extinderea lungimii autostrăzilor inteligente la 3.000 de kilometri până în 2045.

Nu doar Suedia se află în cursa pentru inovație. Franța, la rândul său, experimentează în domeniul tehnologiilor de alimentare prin contact la nivelul solului. Acest tip de sisteme au fost aprobate de Comisia Europeană în 2022. Măsura a deschis calea inovației la nivelul continentului.

Kosovo, premiu pentru inițiativele verzi

Kosovo este un stat mic, dar cu inițiative mari și implicare activă în problematicile care contează. Un nou proiect de autostradă vine să sprijine economic națiunea. Este vorba de A7, autostrada construită în statul balcanic. Aceasta a câștigat marele premiu în competiția internațională „Amprentă Verde”. Este un eveniment care evidențiază cele mai bune practici în managementul mediului și sustenabilitate. De asemenea, este deschis tuturor proiectelor de infrastructură civilă.

Proiectul a fost apreciat de juriul competiției pentru campania de reducere, reutilizare și reciclare a deșeurilor. Aceasta a fost o premieră la nivel local. Inițiativele desfășurate au inclus reducerea consumului de combustibil, dezvoltarea unui program de reutilizare a uleiului uzat și dezvoltarea de relații cu companiile pentru a ajuta la extinderea programelor de reciclare a anvelopelor, schimb de baterii și reciclare a deșeurilor publice în Kosovo. Aproape 30% dintre deșeurile din cadrul proiectului autostrăzii din Kosovo sunt acum reciclate. Costurile de eliminare a acestora au fost reduse semnificativ. Emisiile de carbon au scăzut cu 138 de tone/lună.

Lecții și eșecuri

În această epocă în care totul tinde să fie verde. Este important să vorbim și de provocări. Tranziția către autostrăzi sustenabile nu este lipsită de obstacole. Nu toate proiectele eco ajung să fie puse în practică sau să fie viabile. Exemple de inițiative care au eșuat sau prea ambițioase pentru a putea fi puse în practică, fie logistic, fie financiar, există deja la nivel european. De exemplu, în Olanda, proiectul SolaRoad, care presupunea integrarea panourilor solare direct în asfalt, a fosta abandonat după câțiva ani. Motivele principale au fost costurile extrem de ridicate, dar și randamentul scăzut și deteriorarea rapidă. În Germania, inițiative similare au fost abandonate din aceleași motive.

Stație de încărcare pentru mașini

Stație de încărcare pentru mașini. Sursă foto: Freepik

Sunt lecții care evidențiază importanța adaptării tehnologiei la condițiile concrete de utilizare din teren. În practică, sustenabilitatea, deși esențială, nu poate substitui funcționalitatea de bază a infrastructurii sau a echipamentelor. Oricât de ecologică ar fi o soluție, aceasta trebuie să corespundă cerințelor de performanță și fiabilitate pentru a putea fi aplicată eficient.

Finanțarea, cheia accelerării

Ca în orice domeniu, finanțarea este cheia evoluției și creșterii. Pentru ca autostrăzile verzi să devină un model viabil și scalabil este nevoie de o combinație de politici publice coerente, investiții adecvate și standardizare tehnică. Potrivit Forumului Economic Mondial, aproximativ 58% dintre investițiile globale în infrastructura de transport provin deja din sectorul privat. Această implicare a fost dată și de faptul că proiectele verzi oferă, pe termen lung, randamente cu până la 20% mai bune față de cele clasice.

Instituții precum Banca Europeană de Investiții (BEI) au un rol crucial în mobilizarea resurselor financiare necesare pentru susținerea tranziției verzi. Doar în anul 2022, BEI a investit 36,5 miliarde de euro în proiecte cu impact pozitiv asupra mediului. Și-a asumat angajamentul ambițios de a contribui cu peste 1 trilion de euro până în 2030. Banii sunt folosiți pentru sprijinirea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.

Pentru ca aceste inițiative să ajungă la maturitate, este esențială utilizarea unor instrumente financiare moderne. Printre acestea se numără obligațiunile verzi, fondurile NextGenerationEU sau parteneriatele public-privat. În paralel, este absolut necesară o reglementare clară și un cadru standardizat la nivel european. Acesta trebuie să asigure coerență, să prevină fragmentarea și să optimizeze utilizarea resurselor disponibile.

Într-o Europă care țintește neutralitatea climatică până în 2050, infrastructura cu emisii zero nu mai este o opțiune... Este o necesitate. Iar autostrăzile verzi sunt cele mai vizibile simboluri ale acestei transformări.

Ne puteți urmări și pe Google News