A fost Aurel Vlaicu asasinat? Orice manual școlar deschidem, orice carte de istorie deschidem, la pagina dedicată inventatorilor, vom găsi numele unui ardelean din Binținți-Orăștie, Aurel Vlaicu (1882-1913).
Ar fi fost de aceeași vârstă cu Nicolae Titulescu și cu Ion Antonescu sau cu Mihail Sadoveanu dacă ar fi ajuns la maturitate.
Știm că după ce a studiat la Binținți, părinții săi, țărani mijlocași ardeleni l-au ținut cu grele sacrificii la studii în Germania, iar Aurel Vlaicu s-a calificat inginer, lucrând la Uzinele Opel din Imperiu,l German.
Aurel Vlaicu era pasionat însă de un domeniu care se năștea atunci, zborul. Frații Wright, Traian Vuia, Louis Bleriot erau nume care puseseră bazele aviației.
Aurel Vlaicu, rol vital în sistemul civil și militar
Aurel Vlaicu a intuit că aviația avea să joace un rol vital în sistemul civil și militar. S-a gândit atunci să proiecteze, original un avion care să zboare cu ajutorul unui motor, cu două elice pentru a evita cuplul și sistem de control al portanței cu aripi flexibile și fixe, sistemul de navigație fiind acționat de manșă prin intermediul sârmelor.
Demonstrația pe care Vlaicu a făcut-o pe Dealul Cotrocenilor, premiile pe care le-a obținut cu avioanele sale Vlaicu I și Vlaicu II în fața pilotului George Valentin Bibescu și a avioanelor Bleriot șa concursuri internaționale au stârnit invidia lui George Valentin Bibescu (1880-1941).
Prințul, soțul Marthei Bibescu, francofoni amândoi și, evident, purtători ai intereselor franceze erau cumva asumați să aducă produse franceze, ca marcă a progresului într-o Românie care căuta prin câțiva temerari să se ridice.
Dacă Anghel Saligny (cu origini alsaciene, ce-i drept) reușise traversarea Dunării, feroviar pe cel mai mare pod al Europei pe care l-a proiectat și construit (cu materiale franceze evident), Vlaicu voia ca România să aibă avioane de război. Văzuse în Germania, Austro-Ungaria ce se petrecea.
Ura lui Bibescu
Se pare că atunci a început ura lui Bibescu. Bibescu era pilot, Vlaicu era invetnator și pilot. Obținuse spațiu pe Dealul Arsenalului și bani ca să creeze Vlaicu I,Vlaicu II și lucra la Vlaicu III.
Fusese ofertat de britanici să le vândă avionul lor, dar el a refuzat. Dorea să creeze o mică fabrucă pentru ca România să producă avioanele sale.
Totuși, pentru că nu era de ajuns, Vlaicu voia să arate că avionul lui e superior celor ale lui Bleriot pe care Bibescu le-ar fi dorit în România.
O nepoată a lui Vlaicu a spus că ea ar fi auzit că Vlaicu a fost practic lichidat prin sabotaj și chiar împușcat.
Vlaicu dorea să traverseze Carpații la Binținți, în Transilvania controlată de Austro-Ungaria. A pregătit aparatul, l-a alimentat, a vorbit cu doi prieteni ai săi să meargă cu o mașină să îl urmărească de la sol cu combustibilul pe care avea să îl pună în rezervor după aterizarea în apropiere de Câmpina.
A fost Aurel Vlaicu asasinat?
Nepoata lui Vlaicu spune că George Valentin Bibescu ar fi susținut un făptuitor care ar fi pilit discret sârmele de la controlul mobil al portanței, ca totul să pară accident.
Chiar prevederea și prudența lui Vlaicu i-ar fi fost fatale. A aterizat după ce decolase de la București, dar prietenii săi nu aveau pâlnie pentru carburant. Au așteptat o mașină, au împrumutat pâlnia de la șofer.
Avionul aterizase pe un teren desul de umed iar roțile intraseră în noroi, Vlaicu a forțat aparatul și implicit controlul portanței ceea ce ar fi slăbit și mai mult sârmele deja pilite.
Așa se face că în apropierea Carpaților, turbulențele provocate de curenții ascendenți au făcut pilotul să forțeze sistemul mobil al portanței și sârnele au cedat.
Moartea lui Vlaicu
Avionul s-a prăbușit. Dus la morga unui spital din Câmpina trupul lui Vlaicu prezenta, cel puțin așa scrie certificatul medico-legal, ruptura coloanei cervicale, fracturi multe, deci decesul a venit instantaneu.
Tot nepoata lui Vlaicu susține că martorii ar fi auzit și o împușcătură, dar prietenii lui Vlaicu nu au putut vedea trupul și moartea ar fi fost catalogată drept accident.
Evident, Vlaicu III a rămas pe planșetă, iar România a cumpărat avioane Bleriot, Bristol-Conadă etc.
George Valentin Bibescu avea să moară la 2 iulie 1941, imediat după începerea celui de Al Doilea Război Mondial pentru România.