Evenimentul Zilei > Actualitate > România originală de la Mogoşoaia
România originală de la Mogoşoaia

România originală de la Mogoşoaia

O alee străjuită de castani umbroşi duce către o poartă cu un foişor elegant deasupra. În capăt, pe dreapta, o grădină în stil italian, plină de trandafiri, se întinde lângă zidul maroniu din cărămidă. Câteva coloane corintice se pierd printre arbuşti şi tufe de flori. Prin poarta din fier forjat se zăreşte palatul construit de Constantin Brâncoveanu, inima domeniului de la Mogoşoaia.

Înainte de a deveni domnitor, Brâncoveanu a cumpărat mai multe terenuri de la Mogoşoaia, văduva boierului Mogoş, cel care deţinea pământul pe care avea să fie construit palatul. Chiar şi astăzi, după numeroase distrugeri şi restaurări, domeniul îşi păstrează unitatea arhitecturală, iar clădirile care înconjoară curtea de onoare dreptunghiulară se completează armonios una pe cealaltă.

Palatul, construit în stil brâncovenesc, influenţat de renaşterea italiană, abundă în ornamente ce amintesc de exuberanţă decorativă a barocului.

Alte obiective la Mogoşoaia

Cum ajungi la Mogoşoaia

Mogoşoaia în imagini

Prima înălţată a fost biserica ce poartă hramul Sfântului Gheorghe. Abia după 14 ani, în 1702, a fost ridicat, pe malul lacului, palatul brâncovenesc, pentru cel de-al doilea fiu al domnitorului, Ştefan. Spre curtea interioară se deschide un foişor sprijinit de coloane, la care se ajunge pe o scară exterioară monumentală.

Faţada dinspre lac este însă cea care conţine elementul arhitectural cel mai rafinat al palatului: o loggie veneţiană încadrată de două foişoare, cu şase coloane din piatră care sprijină arcadele în acoladă.


PALATUL BRÂNCOVENESC, faţada dinspre lac

Treptele palatului ce coboară până la apă sunt păzite de doi lei ce îşi deschid fălcile spre stuful din lac. Dacă în curtea palatului se mai aude din când în când vocea vreunui vizitator, de partea cealaltă a palatului e linişte: numai broaştele din apa verzuie şi păsările pitite prin grădină se fac auzite. Însă şi ele se adaugă firesc locului cufundat în timp, ce pare desprins din basmele cu domniţe blonde şi zmei fioroşi.

La ospeţele brâncoveneşti se mânca până când comesenii nu se mai vedeau de stivele de farfurii

În vremea lui Brâncoveanu domeniul nu era la fel de tăcut ca acum. Opulentele ospeţe brâncoveneşti îi uimeau pe străinii care poposeau în drumul lor la curtea domnitorului.

„Masa însă urmează cu tot mai mare veselie, sporită mereu de belşugul vinurilor celor mai bunee. Era un foarte vechi obicei ca la banchetele solemne de la Curte, ca şi la nunţile boiereşti, să nu se ridice farfuriile de pe masa când se schimbau felurile de mâncare, ci se puneau una peste alta, cât era masa de lungă, încât se făcea un edificiu de farfurii aşa de înalt, că boierii comeseni, chiar stând în picioare, nu se puteau vedea dintr-o parte în alta a mesei”, scrie secretarul domnitorului, Antonio Maria del Chiaro.

Cuhnia, fosta bucătărie domnească, aşezată la distanţă de palat pentru a-l feri de incendii, seamănă cu o biserică. Sprijinită pe coloane atât de groase, încât doi oameni cu greu le-ar putea cuprinde, cuhnia se termină cu un acoperiş piramidal, cu patru turnuleţe care se ridică în jurul unuia central. O altă anexă a palatului este gheţăria, unde în verile de dinainte de 1900 se păstrau blocuri de gheaţă din lacul Mogoşoaia.


GHEŢĂRIA. După cum îi spune şi numele, aici se ţinea gheaţa în vremurile în care nu se inventaseră frigiderele

În 1714, Brâncoveanu este mazilit şi decapitat la Constantinopol, împreună cu cei patru fii ai săi. Domeniul brâncovenesc intră într-o perioadă întunecată, este jefuit, se degradează şi ajunge să fie transformat în han.

Străinii vin, românii mai aşteaptă

Totuşi, în prezent, dintre toate reşedinţele lui Brâncoveanu, palatul de la Mogoşoaia este cea mai bine păstrată, meritul revenindu-i Marthei Bibescu, cea care l-a restaurat cu grijă în prima jumătate a secolului XX.

George Valentin Bibescu l-a cumpărat de la verişoara sa şi l-a dăruit tinerei sale soţii, Martha. Cât timp s-a aflat în proprietatea celor doi soţi, palatul a strălucit din nou. Martha Bibescu a adus meşteri italieni care să repare palatul şi a amenajat frumoasele grădini în stil italian de la intrare.

După 1945, când principesa a părăsit ţara, palatul a fost devastat şi golit de mobilier. Obiectele originare care mobilau palatul s-au rătăcit în anii comunismului. Unele au dispărut fără urmă, alte au ajuns pe la diferite muzee.

Acum, cei mai mulţi turişti care ajung la Mogoşoaia sunt străini: „60-70 la sută din vizitatori sunt străini. Românii, mai puţin”, povesteşte directorul Centrului Cultural „Palatele brâncoveneşti”, Dan Iulian Croitoru. Încearcă totuşi să îi atragă şi pe bucureşteni: „E cel mai apropiat loc de Bucureşti şi cel mai frumos din zonă. E o destinaţie perfectă pentru weekend. Oamenii au voie cu măsuţe, scaune, pături. La noi nu a existat „Nu călcaţi iarba!”. Bucureşteanul stă la bloc şi e dornic să stea afară, nu tot pe o alee de beton”.

Deocamdată, se mulţumeşte să viseze la un traseu turistic pe tema arhitecturii brâncoveneşti, singurul stil arhitectural românesc recunoscut în străinătate, care să includă palatele de la Mogoşoaia şi Potlogi, Muzeul Cotroceni şi mănăstirea Horezu: „Străinii sunt foarte interesaţi. Eu nu cred că românii n-ar fi, dar nu li s-a oferit”.