Anca Alexandrescu. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Intrarea Ancăi Alexandrescu în cursa pentru Primăria Capitalei cu sprijinul AUR o transformă într-un pol de atracție pentru votanții dezamăgiți ai partidelor tradiționale, oameni care nu sunt deranjați de legătura ei anterioară cu Călin Georgescu. În pofida faptului că acesta nu o susține, prezența ei în sondaje o plasează constant în primele poziții, la un decalaj redus de Ciprian Ciucu (PNL) și Daniel Băluță (PSD), potrivit unei analize realizată de dw.com.
„Mă distanțez și mă disociez total de orice candidat”, declara recent Călin Georgescu, cunoscut pentru retorica sa favorabilă Moscovei. Totuși, în aceeași intervenție a nuanțat lucrurile: până când anularea alegerilor de acum un an „nu va fi sancționată penal și istoric”, „nu am niciun motiv de a crede că ea nu se va repeta în orice alegeri din țara asta”. Astfel, în timp ce se delimitează, întărește indirect mesajele suveraniste, alimentând ideea că și candidatura ei ar putea fi „pedepsită”, la fel cum afirmă că a fost el.
Cum a ajuns Anca Alexandrescu în politică
Anca Alexandrescu, în vârstă de 53 de ani, a intrat în universul politic și jurnalistic prin influența tatălui ei, Horia Alexandrescu (1947–2021), jurnalist cu o carieră solidă în presa comunistă și membru al Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist, devenit ulterior patron de publicații pro-Iliescu în tranziție.
După absolvirea Școlii Superioare de Jurnalistică, o instituție creată la începutul anilor ’90 pentru cei care doreau să lucreze în presă după studii în alte domenii — nu și în cazul ei — urmează cursurile Facultății de Drept de la Universitatea Ecologică și pe cele ale SNSPA. În paralel, lucrează în presa scrisă până în 1996, moment în care trece definitiv în zona politică.
Consilierul lui Adrian Năstase
Anul 1996 marchează începutul carierei ei în PSD, unde intră ca purtătoare de cuvânt într-o campanie locală, iar ulterior devine consilier de comunicare pentru premierul Adrian Năstase (2000–2004) și pentru partid. Când PSD trece în opoziție, își continuă activitatea alături de Năstase în Parlament până în 2009. După ce acesta își pierde influența în urma acuzațiilor de corupție care l-au dus în final la închisoare, Alexandrescu se alătură echipei lui Sorin Oprescu cu puțin timp înainte ca acesta să câștige Primăria Capitalei.
Rămâne în această funcție trei ani (2009–2012), după care se mută din nou la Palatul Victoria în mandatul premierului Victor Ponta (2012–2015). După pierderea guvernării, revine în Parlament pentru a coordona comunicarea lui Liviu Dragnea până în 2019, momentul condamnării sale.
În 2018, la insistențele lui Dragnea, intră în stafful premierului Viorica Dăncilă, perioadă despre care aceasta a dat de înțeles că ar fi fost tensionată. Potrivit relatărilor jurnalistului Sebastian Zachmann, Dăncilă se temea „să nu-i strecoare greșeli intenționate în discursuri”, semn al relației complexe dintre cele două.
Adrian Năstase. Sursă foto: Inquam Photos / Octav Ganea
După politică a urmat televiziunea
După schimbarea puterii, Alexandrescu se mută la Realitatea Plus, post controlat de Marcel Păcuraru, acuzat în mai multe dosare de corupție și condamnat în 2014 pentru complicitate la abuz în serviciu și spălare de bani. Aici lansează emisiunea „În culisele statului paralel”, mizând pe experiența acumulată lângă lideri politici și prezentându-se drept cunoscătoare a mecanismelor interne ale puterii. De-a lungul timpului, a promovat constant poziții suveraniste și l-a apărat pe Călin Georgescu, personaj implicat în anchete de presă și investigații oficiale privind legăturile cu cercuri pro-ruse.
Rechizitoriul Parchetului General privind trimiterea în judecată a lui Călin Georgescu menționează în repetate rânduri emisiunile ei, precizând că unele dintre afirmațiile propagate „au pus în pericol securitatea naţională”. În două ediții difuzate în decembrie anul trecut, Georgescu a lansat conspirații despre intrarea României într-un conflict militar, fapt care a dus la acuzarea sa penală. În paralel, Consiliul Național al Audiovizualului a amendat programul timp de aproape un deceniu: 35 de sancțiuni însumând 1,7 milioane de lei (noiembrie 2014 – mai 2025).
În campania prezidențială din mai 2025, o investigație realizată de Cristian Andrei pentru Snoop.ro arată că Realitatea Plus ar fi primit 3 milioane de euro de la AUR.
Migrația politică: de la PSD la AUR
Evoluția Ancăi Alexandrescu din ultimii ani arată o tranziție hotărâtă către electoratul AUR, o direcție în care speră să câștige puncte în detrimentul lui Daniel Băluță și să capitalizeze nemulțumirea față de influența lui Ilie Bolojan în sprijinirea lui Ciprian Ciucu. Eficiența candidaturii ei depinde în mare măsură de prezența la urne: cu cât participarea este mai mică, cu atât are șanse mai mari să fie favorizată, având în vedere că o parte a simpatizanților ei ezită să-și recunoască opțiunea în sondaje.
Sondajele electorale recente îi oferă poziții variabile. Unele, precum AtlasIntel (decembrie 2025), o plasează la egalitate cu Băluță, ambii depășindu-l cu 2% pe Ciucu și intrând în marja de eroare. Alte sondaje o așază pe locul al patrulea, cu 17%, în timp ce Băluță (26%) conduce, urmat de Ciucu (23%) și de candidatul USR, Cătălin Drulă (CURS, decembrie 2025). O cercetare realizată foarte recent o clasează din nou pe poziția a treia, cu 21,2%, după Ciucu (28,9%) și Băluță (27,4%) (INSCOP, decembrie 2025).
