Social
Alertă alimentară în România! Micii, pericol uriaş pentru sănătate. Avertismentul specialiştilor de 1 Mai
Grătar. Sursa foto. EVZ Ziua de 1 Mai este asociată în fiecare an cu bere, mici, cârnați și sosuri. Cu toate astea, nutriționiștii trag un semnal de alarmă! Aceste alimente pot fi un real pericol pentru sănătatea ta din cauza substanțelor din care sunt făcute.
Asociația Pro Consumatori (APC) – Vocea consumatorilor din România, singura organizație de utilitate publică în domeniul protecţiei consumatorilor, statut obținut prin H.G. nr. 1106/2005, organizație cu activitate neîntreruptă de peste 32 de ani în domeniul apărării drepturilor și intereselor economice ale consumatorilor trage un semnal de alarmă! Micii, cârnaţii muştarul, ketchupul şi berea din supermarketuri pot fi un real pericol pentru sănătatea ta. De 1 mai, aceste alimente sunt foarte consumate de români.
Mititeii sunt semipreparate culinare realizate din amestec de cărnuri, provenite de la o specie sau mai multe specii, apă, condimente, sare şi bicarbonat de sodiu.
Sursa: EEC-Razvan Valcaneantu
Specialiștii au analizat din ce sunt făcuți micii. Aceștia au descoperit: aromă de carne, bambus, sfeclă roşie, fibre de cartofi, extract de drojdie, zahăr, proteine vegetale din fibră de mazăre, slănină, seu de vită, apă, sare, sare iodată, sare de mare neiodată, chimion, ardei iute, cimbru, coriandru, enibahar, boia iute, boia dulce, chimen, piper, extract de boia de ardei, usturoi, usturoi deshidratat granulat, nucşoară, ceapă, pătrunjel, maghiran, dextroză, maltodextrină, hidrolizate proteice vegetale, supă de vită, supă de oase de vită, ulei de floarea soarelui, fibră de soia, fibre vegetale, arome, aromă de fum, ascorbat de sodiu, acid ascorbic, acetat de sodiu, acid citric, carmin, nitrat de potasiu, bicarbonat de sodiu, carbonaţi de sodiu, lactat de sodiu, izoascorbat de sodiu, procolor, superfrich şi monoglutamat de sodiu.
Ne puteți urmări și pe Google News
Atenție la micii și cârnații de 1 mai
Cârnații, alt aliment preferat de români de 1 mai, sunt făcuți din carne, mai ales carne de porc, la care se poate adăuga și carne de vită, de oaie ori de capră și slănină; sunt multe feluri de cârnați care nu conțin deloc carne de porc și slănină (nu neapărat din interdicție religioasă, ci chiar în lumea creștină). Carnea, aleasă cu dichis măcelăresc, se toacă, mai mărunt ori chiar din bardă, se amestecă bine cu condimente, sare și tot felul de alte ingrediente, mai mult sau mai puțin secrete, apoi se trage în membrane proteice naturale (mațe de porc sau de oaie) ori industriale, obținându-se cârnatul crud sau „verde”.
”Starea pieței actuale, cu toate imperfecțiunile sale, oferă tuturor posibilitatea alegerii variantei preparatelor de casă, care se pot realiza lejer și sigur, bine adaptate la gustul fiecăruia, la prețuri bune, uneori sub prețul produselor ieftine din comerț. Alternativa aceasta implică însă o doză de conștientizare a importanței sănătății personale și de implicare.
În vechime, intoxicațiile/otrăvirile botulinice cu cârnați stricați/alterați provocau tragedii deseori (botulus, botuli = cârnați, latină). În orice situație în care există dubii asupra stării lor, trebuie tratați termic, în segmente mici (felii) și consumați la scurt timp; chiar după tratare termică, starea lor poate deveni periculoasă dacă sunt păstrați incorect (la căldură, neprotejați).” prof. univ. dr. Ion Schileru, ASE București.
”Sănătatea noastră se ascunde în sistemul digestiv, iar intestinul nu rezonează bine cu stabilizatorii (ex. difosfaţii, trifosfaţii etc), potenţiatorii de aromă (ex. monoglutamatul de sodiu), conservanţii sau cu diferitele arome de sinteză. Inflamaţia cronică reprezintă principala piedică care stă în calea longevităţii noastre, iar consumul mezelurilor nu face decât să activeze şi mai mult această problemă complexă.
De altfel, în literatura de specialitate întâlnim numeroase studii care asociază în mod direct declanşarea unor probleme serioase de sănătate precum astmul, anxietatea, boala Parkinson, pierderea vederii, obezitatea, tulburările de vorbire în urma ingestiei mono-glutamatului de sodiu, neurochirurgul Russell Blaylock subliniind în lucrarea „Excitotoxinele: Gustul care ucide” că acest potenţiator de aromă supra-activează celulele noastre nervoase până în punctul în care acestea mor. În acelaşi timp, nu trebuie să omitem că un cârnat întins pe pâine nu este însoţit de micronutrienţii care ne apără de bolile cronice, ci mai mult de acele grăsimi nesănătoase care amplifică nivelul inflamaţiei intestinale.
Cu alte cuvinte, comerciantul ne oferă atât cât primeşte din partea noastră, adică „multe calorii goale”. Nutriţionist Dumitru Bălan.
Recomandările noastre
