Oazu Nantoi, cunoscut analist politic din Republica Moldova și expert în problema transnistreană, şi-a anunţat azi disponibilitatea de a candida la funcția supremă în stat, la alegerile de duminică. Nantoi, care nu face parte din niciun partid, a declarat că poate fi candidatul apartinic pe care-l caută partidele de la Chișinău, relatează agenția Unimedia de la Chișinău.Analistul a precizat că şi-ar dori susţinerea coaliţiei de guvernare şi a celor trei deputaţi care au părăsit recent formațiuna comuniștilor.

Decizia lui Nantoi vine după ce, la finele lui 2011, preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, își făcea publică decizia de a nu mai candida la alegerile din 15 ianuarie. Lupu a mai candidat de trei ori, fără succes, la funcţia supremă, ultima dată pe 16 decembrie.
"Am luat decizia după mai multe discuţii cu colegii mei. Ceea ce ne unea este dezgustul total faţă de ce fac deputaţii în raport cu problema alegerii şefului statului. Societatea a obosit de această stare de incertitudine, societatea aşteaptă o certitudine" şi-a motivat Nantoi decizia de a candida.

La rândul lor, comuniștii au decis tot azi să îl propună candidat la alegerile de duminică pe Leonid Tălmaci, fostul guvernator al Băncii Naționale a Moldovei.  În favoarea lui s-au pronunțat deja cei trei deputați care au părăsit Partidul Comunist, Igor Dodon, Zinaida Greceanîi și Veronica Abramciuc. Ei au afirmat că ar vota pentru candidatura lui Tălmaci, în defavoarea lui Nantoi, relatează Unimedia.

Liderii fracţiunilor parlamentare, care se află în negocieri pentru identificarea unei soluţii în vederea şedinţei parlamentului de duminică, au evitat să comenteze, deocamdată, declaraţiile lui Nantoi. Liderul Partidului Liberal Democrat, Valeriu Streleţ, a declarat pentru Agerpres că Oazu Nantoi are calităţile necesare pentru un preşedinte, dar că această chestiune urmează să fie discutată în interiorul Alianţei pentru Integrare Europeană.
Noii combatanţi intraţi, cel puţin declarativ, în cursa electorală pentru prima funcţie în stat aşteaptă însă o decizie a Curţii Constituţionale privind legalitatea precedentului scrutin prezidenţial, din 16 decembrie 2011. Dacă se va ajunge la concluzia că atunci nu a fost respectat secretul votului, magistraţii instanţei supreme ar putea anula decizia de acum o lună a parlamentului, prin care s-a stabilit ca următoarelor alegeri să aibă loc pe 16 ianuarie.