Adevărul despre fisura de pe barajul Paltinu. ANAR clarifică adevărul din spatele fotografiilor

Barajul Paltinu / sursa foto: Facebook

Administrația Națională „Apele Române” (ANAR) a transmis marți, 23 decembrie 2025, un comunicat în care explică detaliat situația barajului Paltinu, după ce în spațiul public au apărut fotografii și interpretări care sugerau existența unei presupuse „fisuri pe toată înălțimea barajului” și risc structural.

Instituția oferă precizări tehnice și context referitoare la imaginile distribuite și la evaluarea siguranței lucrării hidrotehnice.

Analiza urmelor vizibile pe paramentul barajului

Conform comunicatului ANAR, fotografiile apărute online arată urme verticale și oblice de culoare închisă și discontinuități fine la suprafața paramentului aval al barajului.

Instituția subliniază că aceste urme trebuie corelate cu condițiile hidraulice din momentul în care au fost realizate fotografiile.

La acea dată, nivelul apei în acumulare era la circa 632 de metri, în timp ce coronamentul barajului este la nivelul de aproximativ 654 de metri.

În aceste condiții, ANAR precizează că urmele vizibile nu pot fi atribuite simplist unei infiltrări din lac până la cote înalte determinate de presiunea hidrostatică a acumulării.

În schimb, aspectele observate sunt compatibile cu fenomene de umectare și scurgere superficială generate de precipitații, zăpadă topită, condens și evacuări controlate ale apelor meteorice sau ale drenajelor din infrastructura aferentă.

Instituția menționează că astfel de scurgeri pot urma trasee preferențiale determinate de rugozitatea betonului, rosturi tehnologice sau zone cu permeabilitate superficială ușor diferită.

În timp, aceste trasee se pot evidenția prin depuneri și patină, ceea ce poate crea impresia unei discontinuități continue, deși nu este vorba despre o fisură structurală activă.

Evaluarea afirmațiilor privind torsiunea și istoricul lucrărilor

Referitor la interpretările potrivit cărora urmele orientate la aproximativ 45° ar demonstra existența unor eforturi de torsiune la nivelul barajului, ANAR califică această presupunere drept „o extrapolare teoretică improprie”.

În comunicat se precizează că modelele de rupere la torsiune la un anumit unghi sunt valabile pentru eprubete simple de laborator sau elemente structurale subțiri, și nu pentru un baraj masiv de tip arc dublu, unde starea de tensiuni este complexă și dominată de compresiune și de transferul eforturilor către versanți.

În practică, torsiunea globală a unei astfel de structuri nu se stabilește pe baza unei singure fotografii, ci prin corelarea măsurătorilor instrumentale, a inspecțiilor periodice și a evoluției în timp a eventualelor discontinuități.

Datele curente de supraveghere nu indică, potrivit ANAR, parametri care să sugereze un comportament anormal sau solicitări neobișnuite de tip torsiune.

De asemenea, instituția a comentat asupra afirmațiilor legate de lucrările istorice din zona versantului stâng al barajului.

ANAR menționează că intervențiile și remedierile istorice pot exista, însă simpla invocare a unui istoric de lucrări din anii 1976–1982 nu demonstrează o legătură directă cu imaginile actuale și nu justifică concluzia unei avarii.

Legătura, dacă ar exista, potrivit instituției, se stabilește exclusiv prin investigații geotehnice și structurale și prin interpretarea datelor instrumentale în timp.

În prezent, ANAR afirmă că nu există elemente care să indice reactivarea unor fenomene cu potențial de afectare a siguranței structurale.

Declarații privind siguranța și monitorizarea barajului

În comunicat, Administrația Națională „Apele Române” subliniază că evaluarea siguranței unui baraj nu se bazează pe analogii simplificate sau pe interpretări vizuale izolate, ci pe un ansamblu de activități tehnice, inclusiv inspecții periodice, urmărirea comportării în timp, verificări ale sistemelor de drenaj și ale colectării apelor meteorice, precum și monitorizare instrumentală conform reglementărilor aplicabile.

ANAR precizează că tratează cu responsabilitate sesizările publice și le verifică în cadrul competențelor tehnice astfel încât concluziile comunicate să fie susținute de date și nu de presupuneri.

În concluzie, instituția afirmă că urmele din fotografiile apărute în spațiul public nu constituie, prin ele însele, dovada unei fisuri structurale active și nu indică un risc pentru populație sau pentru infrastructura din aval.

ANAR transmite că barajul Paltinu funcționează în condiții de siguranță structurală și va continua monitorizarea permanentă, comunicând transparență atunci când este cazul, pentru a preveni interpretările eronate și alarmarea nejustificată.