Mai mulţi angajaţi ai Operei din Cluj-Napoca acuză actuala conducere a instituţiei că a cheltuit sume imense de bani pentru a pune în scenă opere în regia unor nume mai mult sau mai puţin cunoscute, care sunt renumeraţi cu sume de zeci de mii de euro.
În condiţiile în care salariile artiştilor au fost reduse cu 25%, iar cheltuielile pentru buna funcţionare a instituţiei au fost reduse drastic, sume de bani de ordinul zecilor de mii de euro sunt cheltuite fără nici o noimă. Baritonul Dan Dumitrana susţine că pentru opera Don Giovanni, care avea alocat un buget de 100.000 de euro, onorariul pentru regizorul de la Teatrul Maghiar din Cluj Napoca, Tompa Gabor, era de 18.000 de euro. "În condiţiile în care la Operă sunt angajaţi regizori de faimă sau dirijori recunoscuţi internaţional, nu înţeleg de ce a trebuit să fie chemat un regizor cunoscut în teatru să regizeze o piesă de operă", spune baritonul clujean. Sacou de 1.200 de lei Pentru premiera piesei Don Goivanni care ar fi trebuit să aibă loc luna aceasta, Opera din Cluj Napoca a cheltuit sume imense de bani pentru recuzită şi pentru decor. "Au cumpărat un sacou cu 1.200 de lei. Cel care îmbracă acest sacou are doar o trecere scurtă prin scenă. În total, s-au cumpărat 52 de piese cu 1.200 de lei bucata. În prima fază, au cerut 1.600 de lei, dar au negociat şi s-a obţinut o reducere. Pentru decor s-a cumpărat mobilier de la o firmă privată, în condiţiile în care la operă avem ateliere şi de croitorie şi de tâmplărie", spune Dan Gâdea, membru în orchestra Operei Române din Cluj Napoca. Artiştii sunt nemulţumiţi de faptul că în depozitele Operei mai există două decoruri ale piesei Don Giovanni care s-a jucat în 2006 şi care a înregistrat un mare succes. Viziune kitsch Cât despre piesa Don Giovanni montată de Tompa Gabor artiştii susţin că este un kitsck. "Să fim coerenţi, când vorbim despre operă ceea ce contează este sunetul. Când spui operă aştepţi să auzi şi nu să vezi. Noi am schimbat ordinea şi orice kitsch obişnuim să spunem că este un experiment, dar să vopseşti coloana infinitului a lui Brâncuşi în negru sau să vezi un steag mic al României şi un steag mare al UE, sunt idei care nu au ce căuta în operă. Din păcate, au făcut dintr-o operă clasică de mare succes, o exprimare ideologică politică execrabilă. Dar să vezi imagini care nu corespund muzicii lui Mozart, în care sunt scene dintr-un bar în care apar balerine cu mişcări de step, solistul este pus în umbră, cântă cu spatele la public, sunt kitsch-uri peste kitsch-uri", consideră baritonul Dan Dumitrana. Investiţii mari, încasări aproape de zero În ultimii ani, Opera din Cluj Napoca a montat mai multe piese care au avut bugete impresionante, încasările fiind sub aşteptări. De exemplu opera Tosca, montată în anul 2008 de Mihai Mănuţiu, s-a jucat doar de două ori, încasările fiind de 5% faţă de bugetul alocat, 300.000 de lei. Dan Dumitrana spune că premiera a fost un eşec, drept urmare piesa a mai fost programată o singură dată şi apoi după asta a fost abandonată. "Era Tosca în grădina cu zarzavat. Nu se poate juca, totul era disfuncţional. Artiştii stăteau într-un unghi de 45 de grade în care nu se poate cânta, tenorul nu poate cânta în cap, nu poate face nicio acută", a spus baritonul. Artiştii clujeni mai susţin că în aceste vremuri de criză trebuie folosit personalul propriu al instituţiei şi nu trebuie aduşi regizori sau dirijori de la alte teatre sau opere din România care au onorarii "grase". "Dirijorul operei Don Giovanni este Horvath Joszef. Noi la operă avem dirijori cunoscuţi ca şi valori internaţionale, îl avem pe Adrian Morar, pe Cristian Sandu, un băiat talentat, şi pe Cristian Oroşanu care a fost obligat să plece la Braşov", conchide baritonul Dumitrana. Conducerea Operei Naţionale Române din Cluj Napoca, nu a putut fi contactată.
Recomandările noastre
