Declaratiile liderului comunist de la Chisinau care, intr-un interviu acordat Moldpres, afirma ca legislatia romaneasca nu le permite celor 10 milioane de cetateni din „Moldova romaneasca” sa-si implineasca „speranta” de afirmare a „identitatii etnice”, pot fi calificate cu usurinta drept un amestec in afacerile interne ale Romaniei.

De ce tace tolerant Bucurestiul preferand sa continue in mod unilateral politica de deschidere fata de o Moldova tot mai putin receptiva? Pentru ca partidul comunist, cu atitudinea sa inconstanta si imprevizibila in relatiile externe, nu e etern la putere la Chisinau, iar pentru Romania este mai importanta relatia cu populatia de dincolo de Prut.

De ce face Voronin astfel de afirmatii? Analiza relatiilor romano-moldovenesti dupa 2004, dar si contextul politic regional si international pot oferi cateva explicatii.

2005 – anul reapropierii

In ianuarie 2005, dupa alegerea la Cotroceni, presedintele Traian Basescu marca in prima sa vizita externa – efectuata la Chisinau – un moment de dezghet in relatia Romaniei cu Moldova, oferind un ajutor energetic substantial vecinilor de peste Prut. Pe fondul succesului Revolutiei Portocalii din Ucraina, comunistii de la Chisinau accepta oferta cu bratele deschise. In campania electorala pentru legislativ ei alesesera deja sa mizeze pe cartea antiruseasca, iar linia politica afectase livrarile de energie electrica din partea Rusiei. Comunistii castiga alegerile din martie si relatiile continua sa se incalzeasca.

Pirueta lui Voronin

Semnarea din decembrie 2005 a acordului privind amplasarea bazelor americane din Romania si atitudinea tot mai pro-occidentala a Moldovei determina reactia Moscovei.

In ianuarie 2006, Ucraina „portocalie” si Moldova comunistilor rebeli raman fara gaze cateva saptamani.  Presiunile Moscovei se intensifica in martie, cand Rusia interzice importurile de vin din Moldova. In iulie 2006, Voronin reactioneaza dur la oferta neadresata a presedintelui Basescu de a adera impreuna la UE, care, afirma politicienii de la Chisinau, ar da apa la moara separatistilor din Transnistria.

Momentul decisiv – care marcheaza reintoarcerea lui Voronin catre Moscova – il constituie insa esecul revolutiei portocalii din Ucraina. In timp ce, la Kiev, Viktor Ianukovici reintra in prim-planul politicii redevenind premier, Voronin era primit la Kremlin, unde negocia normalizarea relatiilor cu marele vecin de la Rasarit. Potrivit cotidianului rus „Kommersant”, pentru a reintra in gratiile Rusiei, Moldova a oferit garantii suplimentare ca nu va adera la NATO.

Din acest moment, comunistii de la Chisinau devin ostili Romaniei, care alege sa ignore insa aceasta atitudine, continuand sa sustina statul moldovean pentru aderarea la UE – un deziderat popular pe care nici macar comunistii de la Chisinau nu-l pot trece cu vederea.

Declaratiile lui Vladimir Voronin starnesc rumoare in mediile politice si in randul basarabenilor din Chisinau

Declaratiile presedintelui Vladimir Voronin nu au ramas fara ecou la Chisinau. „O noua provocare la Prut”, a titrat, ieri, ziarul „Timpul”. Reactia strazii a fost mult mai violenta. Am stat de vorba cu basarabenii care se inghesuiau in fata Consulatului Romaniei de la Chisinau in asteptarea vizei romanesti.

Valentina Cebotari, 40 de ani, satul Sculeni, raionul Ungheni: „Nu cred in ceea ce spune Voronin. Noi vorbim limba romana si nu cred ca moldovenii de dincolo de Prut sunt discriminati”.

Victoria Raileanu, 34 de ani, Chisinau: „Vorbeste gura fara el. Poate presedintele Voronin vorbeste moldoveneste, o limba speciala. Suntem tratati mai bine in Romania decat la noi acasa. Ce sens are aceasta comunitate?”.

Victoria Corvatescu, 24 de ani, satul Chiperceni, raionul Orhei: „Nu suntem discriminati nici noi, nici cei din Moldova de dincolo de Prut. Toti vorbim aceeasi limba. Cand am fost in Romania, nimeni nu mi-a spus ca nu ma intelege”.

Filip Eftodi, 52 de ani, Chisinau: „E o diversiune pusa la cale de Moscova. Voronin vorbeste cu gura lui Putin. Regimul comunist e in agonie ca ramane fara cetateni si incearca sa nascoceasca tot felul de prostii”. (Raisa Lozinschi)

Recurs

Asociatia moldovenilor, contestata ca anticonstitutionala

Tribunalul Iasi va judeca pe 5 martie recursul declarat de procurori impotriva deciziei de infiintare a asociatiei Comunitatea Moldovenilor din Romania. Organizatia a fost inregistrata luna trecuta la judecatorie, la cererea lui Marian Russo, elev in clasa a XII-a si membru al Partidului Stangii Unite. Stefania Zaharia, purtator de cuvant al Parchetului Iasi, a apreciat ieri ca anumite prevederi ale statutului si actului constitutiv ale CMR incalca articolul 40 din Constitutie.

Este vorba despre paragraful care stipuleaza ca organizatiile care militeaza impotriva suveranitatii, a integritatii sau independentei Romaniei sunt neconstitutionale. Ceilalti doi fondatori ai CMR sunt Claudiu Alexa, om de afaceri si consilier local PNL in Husi, si Lucian Timofticiuc, directorul ziarului „Adevarul de Vaslui”. Acesta din urma a fost cercetat acum doi ani de DNA, sub acuzatia de santaj, in dosarul ziaristilor de la „Ziua de Iasi”. Fost director de publicitate la ziarul amintit, el a primit doar o amenda administrativa. Intr-un comunicat difuzat ieri, reprezentantii CMR au anuntat ca, daca vor mai fi implicati in dispute politice, asociatia se va autodizolva. (Andreea Archip)

Bucuresti

Deputatii se sesizeaza

Presedintele Comisiei de politica externa din Camera Deputatilor, Stefan Glavan (PC), ne-a declarat ca va convoca astazi o sedinta pentru a cere MAE sa-si exprime pozitia, printr-un protest fata de declaratiile presedintelui moldovean Vladimir Voronin. „Am luat act cu stupefactie de interviul acordat de presedintele Voronin. El vine de la un presedinte ce se vrea democrat si care ignora faptul ca Romania este o paradigma in Uniunea Europeana in acordarea de drepturi minoritatilor”, spune Glavan.

Vicepresedintele PNL, Teodor Melescanu, a declarat ironic ca in afirmatiile lui Voronin s-a strecurat o „eroare”, deoarece in Romania „nu exista o minoritate etnica a moldovenilor”, acestia fiind chiar majoritari in unele zone ale tarii. In legatura cu Claudiu Alexa, unul dintre initiatorii Comunitatii Moldovenilor din Romania, Melescanu a precizat ca, daca acesta isi va mentine pozitia in asociatie, va fi dat afara din PNL. Presedintele PSD, Mircea Geoana, a sustinut ca acuzatiile presedintelui moldovean Vladimir Voronin sunt rezultatul „modului neprofesionist si periculos in care Traian Basescu a gestionat relatiile cu Chisinaul”. (Alexandra-Livia Dordea)

REACTII

Istoricii si lingvistii il contrazic pe Voronin
 
Declaratiile presedintelui Republicii Moldova au starnit reactii dure in mediile academice. Istoricii si lingvistii romani si basarabeni sunt de parere ca nu exista decat un singur popor si o singura limba in cele doua tari.

„Este o prostie, ca sa folosesc un termen mai eufemistic. Este o chestiune politica, un fals istoric. E vorba despre vechea teorie marxista din anii ‘50-’60, care trebuia sa justifice alipirea Basarabiei la Rusia. Aceste falsuri au fost perpetuate si sunt utilizate cu scopuri politice”, spune prof. univ. dr. Florin Platon, decanul Facultatii de Istorie de la Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi.

O etnie inventata

O opinie similara are si academicianul Gheorghe Paladi, presedintele Asociatiei Istoricilor din Republica Moldova. „Noi intotdeauna am sustinut comunitatea de neam si ne-am considerat romani de limba, de origine, de etnie. Chiar Tara Moldovei medievala, la care se refera cei care sustin moldovenismul, era de fapt o alta tara romaneasca”, explica Paladi.

Istoricul basarabean sustine ca teoria minoritatii moldovenilor in Romania este o provocare. „Nu exista niciun temei si niciun argument istoric care sa admita existenta unei etnii moldovenesti. Asa cum nu putem spune ca exista o etnie banateana, ardeleana. Unitatea provinciilor romanesti, sub aspectul originii etnice, este recunoscuta de marii savanti ai lumii. Autoritatile noastre incearca sa foloseasca acum aceste speculatii pentru a inrautati si mai mult relatiile cu Romania”, mai spune Paladi.

Dialect, nu limba

Si teoria potrivit careia ar exista o limba moldoveneasca de sine statatoare este respinsa de lingvisti. „Este, de fapt, o structura dialectala a daco-romanei. In teritoriul dintre Carpati si Nistru a fost inregistrata limba romana, nicidecum moldoveneasca. Altfel, am putea vorbi si despre limba olteneasca, nu despre un dialect sau subdialect al limbii romane”, explica prof. univ. dr. Stelian Dumistracel, sef al Departamentului de Dialectologie de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iasi.

Acelasi argument este invocat si de lingvistul basarabean Mihail Purice, doctor in filologie. „Daca exista limba moldoveneasca inseamna ca exista limba maramureseana, banateana, crisaneana. Nu poate fi o alta limba intre Prut si Nistru fata de cea care se vorbeste in Romania. Termenul generic pentru toate regiunile este limba romana. Daca vrea cineva sa o numeasca limba moldoveneasca, o face numai din interese politice”, spune Purice. (Andreea Archip,Raisa Lozinschi)