Un judecător de la Curtea de Apel București a reușit performanța să demonstreze că un fost ofițer de Securitate nu a fost lucrător - colaborator al instituției pentru care a "trudit" ani de zile. Decizia nu este definitivă.
În aprilie 2013, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) îl chema în judecată pe Ioan Olar pentru a se constata calitatea sa de lucrător al Securității comuniste. Despre actualul pensionar, Consiliul arată că a lucrat în cadrul instituției opresive, a participat la supravegherea lui Nicolae Rădulescu-Dobrogea, inginer care lucra la institutul de cercetare ICECHIM București, institutul de ”suflet” al Elenei Ceaușescu. Conform CNSAS, colonelul a înaintat ”spre informare și măsuri” Direcției a 2-a o notă despre un inginer din care rezultă ”că acesta face comentarii negative la adresa conducătorilor statului, la adresa PCR, făcând afirmații tendențioase, calomnioase, injurii ”mai ales când este vorba despre vizionarea la televizor a unor vizite în diverse împrejurări”. CNSAS mai arată că în urma demersurilor făcute de Olar, șefii acestuia au dispus ”S2 măsuri de a fi lucrat prin dosar informativ. B1 se pare că este un element dușmănos. Luați măsuri conform ordinului rezolutiv”. N-a suprimat drepturi fundamentale Judecătoarea Cristina Maria Florescu de la Curtea de Apel București arată în motivarea sentinței că lucrător al Securității este orice persoană care a fost ofițer sau subofițer în cadrul insituției și care a desfășurat activități prin care a suprimat sau îngrădit drepturi și libertăți fundamanetale ale omului. În cazul de față, Ioan Olar a avut gradul de colonel și funcția de șef al Serviciului 250 din cadrul Securității Municipiului București, prima condiție fiind așadar îndeplinită. Dar nu și a doua. Judecătoarea Florescu susține că Olar și adjunctul șefului Securității București au înaintat raportul către o altă Direcție pentru a se lua măsuri cu privire la Nicolae Rădulescu-Dobrogea, aşadar Olar nu a încălcat drepturile fundamentale ale celui urmărit. Motive aberante Ea mai susține că juriștii Consiliului nu au probat fără dubiu că Olar, fost șef de Serviciu în cadrul Securității București, a încălcat dreptul la viață privată a inginerului urmărit, identificat în dosare cu numele de cod ”Turistul”. Față de acest aspect, Rădulescu Dobrogea, s-a arătat surprins. ”Evident că am avut de suferit. Am fost urmărit de Securitate de la 21 de ani. La institut n-am fost promovat o perioadă îndelungată. Luam de fiecare dată examenul, dar nu aveam loc. Imediat după Revoluție s-a făcut loc și pentru mine. Am avut o leafă mică o perioadă îndelungată din cauza opțiunilor mele politice. În plus, mi-au ascultat telefonul ani de zile. Convorbirile cu mama, cu tata și cu nevasta se află consemnate la dosar. Toate acestea pentru că ascultam ”Radio Europa Liberă” și pentru că am spus că sunt de acord cu Paul Goma care arătase că românii își pot apăra și susține țara și din străinătate”, a declarat pentru Evenimentul zilei, Nicolae Rădulescu Dobrogea, în prezent președinte al Asociației Eco Civica. L-a declarat nevinovat și pe Irinel Columbeanu Judecătoarea Cristina Maria Florescu nu este la prima decizie controversată dată într-un proces cu CNSAS. Pe 9 septembrie 2013, același magistrat hotăra că Irinel Combeanu nu a colaborat cu Securitatea în ciuda faptului că a semnat zeci de note informative și a primit cadouri de la ofițerii poliției politice. ”Stabilirea calității de colaborator al Securitatii nu se face de plano, ca urmare a constatării faptului furnizarii unor informatii, ci prin verificarea concomitentă a întrunirii condiţiei legale relativ la ingradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Notele informative furnizate de parat nu denunţă activităţile si atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist cu consecinţa îngrădirii drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului”, susține Cristina Florescu. Ea mai consideră că CNSAS nu a probat că Irinel Columbeanu a primit efectiv cadourile, un stilou şi o borsetă, chiar dacă le-a cumparat în vederea premierii acestuia.
Recomandările noastre
