EVZ Special
A fost Călin Georgescu doar începutul? Col. (r) Tudor Păcuraru: „Următoarea surpriză poate veni de 1 decembrie”
Călin Georgescu. Sursa foto: facebook
Din cuprinsul articolului
Colonelul SRI în rezervă, Tudor Păcuraru, filosof și jurnalist, vine acum cu o nouă analiză a fenomenului Călin Georgescu. Agronom și activist, el a intrat în atenția publicului românesc în contextul alegerilor prezidențiale din 2024. După o candidatură contestată și respinsă de autoritățile electorale, numele său a fost asociat cu investigații ce au legătură cu acțiuni împotriva ordinii constituționale, finanțări externe și mesaje de extremă dreaptă.
Tudor Păcuraru a analizat în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei atât trecutul lui Călin Georgescu, cât și implicațiile actuale pentru securitatea națională și democrația românească. Declarațiile sale vin în contextul în care, în septembrie 2025, Georgescu a fost trimis în judecată, alături de un grup de mercenari condus de Horațiu Potra, pentru complicitate la tentativă de lovitură de stat / acțiuni contra ordinii constituționale, precum și pentru „comunicare de informații false”. De asemenea, spre sfârșitul lui noiembrie 2025, Georgescu a lansat acuzaţii publice la adresa președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză că ar fi „forţat anularea primului tur de scrutin” şi ar fi folosit „serviciile secrete împotriva sa”.
În această privință, Tunod Păcuraru menționează că în prezent sunt în lucru patru dosare pe numele lui Georgescu. „Unul dintre ele este public, se află deja în faza de judecată preliminară. Celelalte trei sunt încă în etapa de cercetare, deci nu sunt accesibile publicului. Acuzațiile sunt însă extrem de grave”.
Finanțare și legături neelucidate
Tudor Păcuraru subliniază că sprijinul primit de Georgescu nu a fost unul obișnuit. În opinia sa, „sprijinul pe care acesta l-a primit este din partea unor forțe obscure, care nu se manifestă public, dar au investit sume considerabile în promovarea domnului Georgescu și în avansarea politicii sale”. Colonelul SRI menționează și posibila implicare a unei firme din Bratislava, Core Group, specializată în criptomonede și promovare online, în tot acest mecanism. „Descoperirea firmei numită Core Group, care se ocupă, pe de o parte, de criptomonede, iar pe de altă parte, de promovarea online a domnului Georgescu, evidențiază aceste legături. Probabil că vor apărea și alte informații legate de finanțarea sa odată cu ancheta în desfășurare și cu ce urmează pe mai departe”.
Păcuraru explică că, în contextul acestor finanțări, Călin Georgescu a fost „doar secundar” în campania sa, rolul principal revenind lui Horațiu Potra și colaboratorilor săi. „Înțeleg că procurorii au materiale destul de serioase care arată că, în cazul unui incident electoral, acești indivizi, instruiți în Africa, unde s-au antrenat pentru acțiuni violente, ar fi capabili să provoace haos și evenimente nedorite în capitală și în alte regiuni ale țării”, a afirmat el.
Ideologia și mesajele lui Călin Georgescu
Colonelul SRI avertizează asupra naturii extremiste a mesajelor promovate de fostul candidat la președinție și subliniază că Georgescu „promovează idei și mesaje legionare precum confiscarea proprietăților străine, adică «românizarea», desființarea partidelor politice, crearea unui stat național legionar, desființarea parlamentului și înlocuirea lui cu un «sfat al bătrânilor», de aceeași sorginte”.
El explică că aceste mesaje sunt preluări aproape integrale din discursurile legionarilor sau ale Mareșalului Ion Antonescu. „Călin Georgescu a preluat pasaje întregi din discursul legionar sau din discursurile Mareșalului Antonescu, pe care le-a adaptat cu foarte puține modificări pentru publicul actual. Nu poți repeta aceeași greșeală de două ori”, este avertismentul transmis de Tudor Păcuraru. De asemenea, el subliniază că libertatea de exprimare are limite și că apologia extremismului politic este interzisă prin lege, citând sentințe recente ale Curții Constituționale.
În trecutul lui Călin Georgescu
Colonelul SRI oferă detalii despre biografia și activitatea profesională a lui Călin Georgescu, care indică un traseu neobișnuit. „Apariția sa în arena politică a fost bruscă, dar domnul Georgescu nu este necunoscut sistemului. În ultimii 20 de ani, a ocupat poziții importante în politică și administrație. Ceva s-a întâmplat într-o perioadă în care, așa cum pe bună dreptate subliniază președintele Nicușor Dan, domnul Georgescu a trăit ani întregi la Viena și chiar și-a cumpărat o casă acolo, însă nu se știe precis din ce bani”.
Păcuraru continuă și evocă și supravegherea lui Călin Georgescu de către contraspionajul militar în 1997. El afirmă că fostul candidat la președinție a făcut obiectul unui dosar de urmărire informativă al Direcției Siguranței Militare, o veche denumire pentru structura de contrainformații / securitate militară a Armatei Române din cadrul Ministerului Apărării Naționale. „În prezent, Direcția de Contrainformații și Securitate Militară monitorizează întâlnirile acestuia cu persoane din atașatura militară a Ambasadei Federației Ruse la București”, a completat Tudor Păcuraru.
Colonelul adaugă și un context și se referă pe mai departe la plecarea lui Georgescu în străinătate, la New York și ulterior la Londra, evenimente ce au fost posibile doar prin implicarea serviciilor de informații. Ceea ce sugerează o legătură cu fostul spionaj ceaușist: „Pentru generația noastră, acest lucru spune multe: apartenența la spionajul ceaușist și la centrul de informații externe al fostei securități era, practic, singura cale de a ajunge în străinătate”.
Alegerile prezidențiale din 2024 și interesele politice
Tudor Păcuraru revine apoi cu explicațiile evenimentelor din actualitate și comentează și jocurile politice interne. Declară în cadrul interviului pentru Evenimentul Zilei că „modul în care s-au comportat partidele românești, inclusiv partidele istorice, social-democrații și liberalii, în relație cu acest «candidat manciurian» este realmente tulburător. Mașinații se voiau machiavelici, dar, în realitate, s-au izbit direct de zid”.
El sugerează că s-au încercat transferuri de voturi și manipulări electorale chiar la nivelul politicii actuale atunci când amintește de „acel dialog, la fel de consternant, dintre domnul Simonis și domnul Ciolacu, apărut pe internet, în care discutau cum au transferat voturi către domnul Georgescu, cum au încercat să detoneze procesul electoral”.
Dosarele judiciare și riscurile legale
Păcuraru menționează că în prezent sunt în lucru patru dosare pe numele lui Georgescu. „Unul dintre ele este public, se află deja în faza de judecată preliminară. Celelalte trei sunt încă în etapa de cercetare, deci nu sunt accesibile publicului. Acuzațiile sunt însă extrem de grave”. El face comparația între Georgescu și Potra, asociat în campania electorală și spune că, „în consecință, domnul Potra riscă cel mult patru ani de închisoare, dintre care, cu circumstanțe și comportament, ar executa probabil doi. În schimb, domnul Georgescu riscă între 10 și 20 de ani”.
Tudor Păcuraru detaliază și implicațiile introducerii armamentului și munițiilor în țară și spune că „domnul Potra a reușit să introducă în țară arme și muniție. A reușit să introducă explozivi și grenade. Este clar că au existat complicități și era nevoie de timp pentru ca aceste complicități să fie extirpate”. În acest fel explică colonelul SRI de ce procesul și toată investigația durează atât de mult.
Radicalizarea politică și amenințările externe
Fostul general SRI explică modul în care interese externe și propaganda pot influența societatea: „În ultima vreme, modelul european de dezvoltare economico-socială a intrat în impas. Impasul este datorat tocmai cultivării mediilor ecologiste radicale, alimentate de interese contrare Uniunii Europene. Interesul Rusiei pentru mediile ecologiste radicale a început încă de la începutul anilor 1980”, clarifică el.
Păcuraru subliniază apoi rolul propagandei și manipulării informaționale și este de părere că „propagandă rusească agresivă, amestecată cu nostalgia după Ceaușescu, susținând că actuala ordine democratică este falimentară. Toate acestea au alimentat, până foarte recent, radicalizarea de masă care se urmărea în România”. De asemenea, el avertizează asupra viitoarelor riscuri și spune că „următoarea surpriză va veni de 1 decembrie, când sunt absolut sigur că va fi vânzoleală la Alba Iulia. Cel puțin asta se urmărește. Sperăm să nu fie mare vânzoleală”.
Discursul public și impactul asupra susținătorilor
Păcuraru remarcă modul în care Călin Georgescu își ambalează mesajele „extremiste” pentru a fi acceptabile de public. „Ce îi impresionează? În primul rând, mesajul de haiducie. Ăștia sunt, cum spuneau comuniștii în 1945, vinovați de dezastrul țării, și trebuie, evident, să ne răzbunăm pe ei. Acesta este mesajul, tradus direct și foarte clar, al domnului Georgescu, și prinde la oameni”.
El explică faptul că susținătorii vin cu autobuze pentru a-l însoți, ceea ce arată și un mecanism de mobilizare bine pus la punct. „Este și asta o slujbă — în ziua de astăzi mai câștigi un ban”, adaugă el.
Tudor Păcuraru ține să sublinieze că vulnerabilitățile instituționale și corupția permit infiltrarea intereselor externe, le ajută foarte mult: „Și faza asta cu sutele de ruși care au dobândit cetățenie română mituind, corupând funcționari publici din Suceava și din Botoșani, care au acceptat acte false și au eliberat documente prin accesare ilegală de sisteme informatice … această situație are la bază tot corupția. Corupția este o vulnerabilitate pe care interesele adverse ale României o fructifică din plin”, conchide colonelul SRI.
Oglinda unui sistem?
Analiza lui Tudor Păcuraru transformă cazul Călin Georgescu într-un exemplu despre cum vulnerabilitățile sistemului și influențele externe pot destabiliza procesul democratic. Dincolo de ideologia extremă și campania electorală neconvențională, colonelul SRI avertizează asupra necesității unui sistem de securitate și de monitorizare funcțional. „Nu poți repeta aceeași greșeală de două ori. România a mai trecut prin astfel de erori și a schimbat o dictatură cu alta. Ce facem acum? Continuăm de unde am rămas?”, subliniază el.
Cazul Georgescu devine un studiu de caz despre securitate, finanțare politică, radicalizare și riscurile pe care le poate genera combinarea acestora într-un context democratic fragil.
