Ascultarea convorbirilor, și nu doar cele telefonice, deoarece existăși interceptări ambientale, a fost încurajată de reacția resemnată a cetățenilor. Expresia, devenită clișeu, „poate să mă asculte oricine, nu am nimic de ascuns” este cheia care deschide oricui o ușă în intimitatea ta. Pentru că una este să povestești cu o prietenă despre rochia pe care ți-o dorești și convorbirea ta să fi e ascultată și alta este să dezvălui prietenei tale secrete care, ascultate de terțe persoane, pot constitui arme care se întorc împotriva ta. De exemplu, șantajul unor anchetatori.

Potrivit unui raport elaborat de Comisia Parlamentară pentru controlul SRI, practica interceptărilor a fost extinsă în ultimii ani la proporții de masă. Astfel, cetățenii au devenit veritabili cobai într-un experiment de-a dreptul Orwell-ian. Nu de puține ori, unii români au fost ascultați doar pentru că niște procurori au avut chef să se distreze sau să afl e cum pot agăța mai efi cient o femeie care avusese ghinionul de a le stârni fanteziile bolnave.

 

Edward Snowden, fostul consultant al Agen ției americane pentru Securitatea Națională (NSA), care a creat un sistem monstruos, pe care l-a denunțat ulterior, făcea, în urmă cu 5 ani un apel disperat în care cerea încetarea activităților masive de supraveghere a comunicațiilor. „Un copil născut astăzi nu va mai avea nicio concepție de protejare a vietii private. Nu va ști niciodată ce înseamna un moment privat, un gând neînregistrat”, a spus Snowden. El a făcut referire la George Orwell și a explicat că tehnicile de supraveghere descrise de acesta „erau nimic comparativ cu ce există în prezent”.

 

SRI a emis de 16 ori mai multe mandate decât FBI

Și pentru România, aceia au fost anii de glorie ai interceptărilor. Între 2013 și 2015 au fost ascultați peste 150.000 de cetățeni, aproape 10.000 dintre ei pe mandate de securitate națională.

În comparație, în Belgia se emit cam două mandate de ascultare pe securitate națională pe an. Victoria Stoiciu, reprezentant Friedrich-Ebert-Stiftung (FES) în România, a declarat că, din datele pe care le are, în 2015 la noi au fost date de 16 ori mai multe mandate de interceptare pe siguranţa naţională decât în SUA, iar SRI a cerut practic de 16 ori mai multe mandate decât FBI.

Comisia comună permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI a întocmit un raport parțial care prezintă numărul de mandate emise extrase din documente nesecrete. Președintele comisiei, senatorul Claudiu Manda, consideră că „metoda este legală, dar abuzivă și excesivă, pe principiul dacă legea nu interzice, se poate”.

 

Secrete care au distrus destine

Legea nu a făcut nicio precizare legată de discuții între persoane, fără nicio legătură cu ancheta pentru care s-a cerut mandat, stenograme care au ajuns în presă și care au făcut deliciul publicului prin dezvăluirea unor intimități. În unele cazuri, aceste practici au năruit familii, destine.

În urmă cu 4 ani, în Tîrgu Mureș a murit o femeie. Tânără, mamă a doi copii. Soțul, rămas văduv, a fost năruit. Avea noroc cu socrii, care-l ajutau cu copiii, dar erau și un sprijin moral. Într-o bună zi, înainte de parastasul de 6 săptămâni, un prieten, anchetator, a vrut să-i aline durerea și l-a chemat la o bere. A scos un dosar și i l-a pus în față. Bărbatul a aflat că soția lui, cea pe care a jelit-o, a fost „o depravată”. Anchetat în dosar era un italian. Zeci de pagini au fost alocate discuțiilor telefonice dintre femeie și italian, care-i era amant. Detalii despre „dantela de la chiloți” sau preocupări legate de unde lasă ea copiii pentru a-l putea întâlni, toate acestea erau în acel dosar. Care, desigur, nu aveau nicio legătură cu evaziunea fiscală sau activitățile presupus mafiote ale italianului. Soțul a văzut negru în fața ochilor. A contramandat parastasul și le-a interzis socrilor accesul la copii. „Dacă ați crescut o depravată, nu vă las să-mi stricați și copiii”, le-a spus el.

Ieri am aflat că omul nu a fost atât de puternic pe cât credea prietenul lui, achetatorul. Este alcoolic, și-a pierdut serviciul și casa. Copiii au ajuns la bunicii materni.

 

Ascultări maladive

Potrivit unor surse, multe dintre ordonanțele date de procurori pentru interceptările de 48 de ore au avut drept scop satisfacerea unor preocupări maladive legate de femei, care făceau obiectul obsesiilor lor deviante: pe unde umblă, cu cine discută, ce slăbiciuni și ce obiceiuri au etc. Sau, pentru a face rost de probe pe care să le folosească ulterior pentru a-i intimida pe cei pe care-i cercetau.

Unii dădeau mandate doar ca să se distreze pe seama a ceea ce discutau victimele cu familiile sau cu apropiații. Pentru ei, cei ascultați erau doar niște clovni pe seama cărora puteau să se amuze tâmp.

 

259 de mandate de ascultare într-un orășel

Profesorul de Drept, Radu Chiriță, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj Napoca a făcut o analiză amplă a mandatelor de interceptare semnate de judecători.

El declara că este șocat de ușurința cu care magistrații încuviințează pe bandă rulantă punerea în aplicare a mandatelor și că au uitat că prima lor misiune este protejarea drepturilor cetățenilor. „E un stat poliţienesc. Statul poliţienesc e cel în care lipseşte controlul judecătoresc, or la noi, teoretic îl avem, dar practic e ca şi cum nu ar fi, pentru că dacă orice se cere se admite pe bandă rulantă e ca şi când nu am avea control judecătoresc şi ajung autorităţile să asculte pe cine vor”, susține Chiriță.

Profesorul a dat exemplu un orășel din Săveni, din județul Botoșani, care are mai puțin de 7000 de locuitori. Parchetul de pe lângă Judecătoria Săveni a cerut 259 de mandate de ascultare.

Potrivit profesorului Radu Chiriță, în perioada 2010-2015, la cele 6 Curţi de Apel din ţară au fost admise cererile de interceptare a telefoanelor în proporţie de sută la sută. În total este vorba de 61 de instanţe care au admis tot ce s-a cerut. Recordul e la Tribunalul Galaţi, care din aproape 3.000 de cereri nu a găsit niciuna în neregulă.

Legal, dar abuziv și excesiv

Președintele Comisiei pentru controlul SRI, Claudiu Manda, a făcut, în luna mai, declarații incendiare referitoare la interceptări. El a spus că, din calculele comisiei, rezultă că 6 milioane de români au fost interceptați de SRI din 2005 până în 2016. În plus, susține Manda, există date la comisie potrivit cărora în anul 2012 toți membrii Guvernului și cei mai importanți lideri ai Parlamentului, au fost interceptați pe mandate de siguranță națională.

„Avem la comisie o serie de date care arată că avem o creștere a mandatelor de securitate na țională de la 1395 în anul 2005, până la 3701 mandate în 2013, adică aproape de trei ori. La nivelul mandatelor per total de acte de autorizare și supraveghere avem creșteri de la 5000 – 2005, 8000 – 2006 până la cifre de genul peste 44.000 în anul 2014, respectiv peste 51.000 în anul 2015, iar în 2016, o dată cu apariția deciziei CCR, vorbim de 12.000 în p r i m e l e două luni de zile. Totalul acestor acte de autorizare și supraveghere în perioada 2005 – 2016 înseamnă peste 311.000 de mandate. În contextul în care pe un mandat de supraveghere putem să ne gândim că vorbim de o medie de 20 de persoane sau de posturi interceptate, putem să gândim că au fost mai mult de 6 milioane de persoane interceptate în această perioadă”, a declarat președintele Comisiei parlamentare de control a activității SRI, Claudiu Manda.

Manda a precizat că numărul mandatelor de interceptare ar putea fi mult mai mare, în condițiile în care nu a avut acces la datele din 2016 și 2017.

„Ni se par niște cifre extraordionar de mari și de multe. Nu putem să comentăm sau să contestăm noi, la nivelul comisiei, atât timp cât ele au fost stabilite de procurori în temei legal sau de judecători, însă credem că sunt prea multe astfel de ascultări, milioane de oameni ascultați în această perioadă, în contextul în care populația activă a României este de 9 milioane”, a declarat Manda.

 

SRI contraatacă:Sunt cifre de pe bloguri

La în iunie, SRI, prin purtătorul de cuvânt, Ovidiu Marincea (foto), a declarat că cifra vehiculată de Manda este amețitoare și ireală.

„În perioada 11.12.2004 şi 16.02.2016 numărul total de mandate de securitate naţionale iniţiale, prelungiri şi completări solicitate de Serviciul Român de Informaţii a fost de 28.784. (...) Precizez că Serviciul Român de Informaţii nu a transmis niciun fel de adresă Comisiei parlamentare în care să fie menţionată această cifră (311.000-nota red)

Eu, ca purtător de cuvânt, am auzit de această cifră, am văzut-o pe un studiu, pe Internet, pe un blog din Cluj. A doua cifră - o medie de 20 de persoane interceptate pe un mandat. Preşedintele Comisiei de control asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii a afirmat că, în opinia domniei sale şi a Comisiei, din totalul mandatelor de securitate naţională amestecate cu cele pentru infracţiuni de drept comun au fost citez: în medie „interceptate 20 de persoane pe mandat”.

Este o medie inexactă dacă ţinem cont că în majoritatea mandatelor Serviciul Român de Informaţii, de exemplu, avem una, două persoane pe un mandat. A treia cifră este 6 milioane de români interceptaţi. Această cifră este rezultatul înmulţirii unui coeficient inexact, cu o cifră neoficială de pe un blog.

Vreau să concluzionez şi să spun că SRI consideră că preluarea şi distorsionarea unor informaţii, cifre, fapte eronate nu are efectul scontat asupra determinării Serviciului de a-şi îndeplini misiunile legale, ci unul mult mai profund asupra stării de spirit a cetăţenilor care poate avea efecte mult mai grave asupra stării de securitate naţională”, a declarat Marincea.

 

Manda cere toate mandatele

Claudiu Manda (foto) a declarat pentru Evenimentul Zilei că ar fi necesar ca legislația să permită celor care au făcut obiectul unui dosar să afle dacă au fost interceptați și în ce perioadă. Senatorul spune că, în afara SRI, au făcut interceptări și alte servicii:

DOSU, DIPI, serviciul tehnic al DIICOT și parchetele prin mandatele scurte. În raportul comisiei se arată că s-au trimis solicitări la Inspecția Judiciară prin care să se comunice numărul total de mandate de supraveghere tehnică obținute din 2005 până în prezent, defalcate pe ani, câte persoane au vizat aceste mandate, cu ce structuri au fost puse în executare și care a fost temeiul legal care a stat la baza lor.

De asemenea, a fost solicitat numărul total de acte de autorizare ale procurorilor (ordonanțe) eliberate de Parchete, precum și numărul de persoane care au fost vizate. ÎCCJ a transmis recent că în ultimii nouă ani a emis peste 26.000 de mandate de siguranţă naţională și că au fost respinse doar două solicitări de mandate.