„Procesele de la Nurnberg reprezintă răspunsul (aliaţilor) la felul în care Germania nazistă a pervertit dreptul”, folosind „masca legii pentru a ascunde teroarea şi tirania. Rezultatul a fost moartea a milioane de oameni şi suferinţe de neimaginat”, a declarat ministrul german al afacerilor externe, Guido Westerwelle, potrivit Agerpres.

În prezenţa omologului său rus, Serghei Lavrov, a fostului ministru francez Roland Dumas, şi a unor înalţi oficiali din SUA şi Marea Britanie, vicecancelarul german a inaugurat o expoziţie permanentă având ca temă procesul a 21 de demnitari nazişti, care a început acum 65 de ani.

Sala 600, care a găzduit procesele de la Nurnberg, îşi redeschide porţile ca muzeu, pe amplasamentul original din oraşul aflat în sudul Germaniei, unde Hitler şi-a pus în scenă congresele naziste, şi unde – după capitulare – a fost judecată conducerea celui de-al Treilea Reich.

„Memorium Nurnberger Prozesse” este numele spaţiului de 750 de metri pătraţi, care găzduieşte o expoziţie axată pe primul proces împotriva unor responsabili ai regimului, însă şi pe cele 12 procese ulterioare, îndreptate împotriva altor complici activi ai nazismului.

Procesele de la Nurnberg au durat mai puţin de un an. După 218 zile de audieri, 11 acuzaţi au fost condamnaţi la moarte şi şapte, la pedepse cu închisoarea, mergând până la detenţie pe viaţă. Trei au fost achitaţi.

Procesele de la Nurnberg au reprezentat un prototip pentru punerea în practică a dreptului penal internaţional, fiind o sursă de inspiraţie pentru jurisdicţiile create după încheierea unor conflicte, ca de exemplu Tribunalul Penal Internaţional (TPI) pentru fosta Iugoslavie sau Curtea Penală Internaţională (CPI), ambele cu sediul la Haga.