România are peste 670.000 de şomeri înregistraţi official. Pentru o parte dintre aceştia, respective 250.000 de persoane, ar putea fi create locuri de muncă în următorii 5 ani, dacă statul ar aplica un set de 12 măsuri prioritare.
Acestea au fost propuse de Consiliul Investitorilor Străini (CIS) la Conferinţa Regională Financiară şi de Investiţii pentru Sud-Estul Europei. Prin aplicarea ''Programului pentru Creştere Economică", ce vizează relansarea economiei româneşti, investitorii străini spun că, până în 2015, produsul intern brut al României poate înregistra o creştere suplimentară de 11,6%, piaţa forţei de muncă poate câştiga 250.000 de noi angajaţi, iar veniturile bugetului pot creşte cu 8,5% în comparaţie cu un scenariu care nu include aceste măsuri, se arată într-un comunicat remis de CIS.
În acelaşi timp, costurile cumulate pentru bugetul public reprezintă doar 0,7% din PIB. Pe termen lung, impactul indirect al măsurilor propuse ar putea genera o creştere economică suplimentară de 15-20% în raport cu impactul direct.
''Măsurile de austeritate anunţate de Guvernul român trebuie acompaniate de măsuri care să încurajeze creşterea economică. Actualul context economic şi social reprezintă o mare provocare, dar şi o oportunitate pentru a acţiona", a declarat Mariana Gheorghe, preşedinte al FIC şi CEO al Petrom, în deschiderea Mesei Rotunde dedicate României.
Dominic Bruyunseels, membru al Board-ului FIC şi CEO al Băncii Comerciale Române (BCR), a subliniat faptul că soluţiile propuse nu sunt ''o listă de dorinţe".
''Vorbim despre un plan orientat puternic către acţiune, responsabil şi direcţionat către domenii cheie, plan care ţine cont de constrângerile cărora România trebuie să le facă faţă. Există câteva domenii de acţiune de mare importaţă, care au potenţialul de a crea un impact pozitiv asupra întregii economii: maximizarea absorbţiei fondurilor europene, investiţiile strategice în infrastructură şi consolidarea terenurilor în agricultură", a precizat Dominic Bruyunseels.
Ce soluţii a mai propus CIS:
- externalizarea (sau în centralizarea) administrării procesului de accesare a fondurilor europene,
- revizuirea schemelor de bonusare pentru angajaţii publici care lucrează cu fonduri europene (în sensul corelării primelor cu performanţa),
- investiţiile publice trebuie susţinute în continuare prin devoltarea pieţelor de capital şi prin stabilirea unui calendar accelerat, clar şi transparent pentru privatizarea companiilor de stat,
- toate sumele generate din vânzările pachetelor majoritare şi minoritare ale statului, sume estimate la aproximativ două miliarde de euro, ar trebui investite în infrastructură,
- România poate dezvolta programe majore de infrastructură în contextul unei candidaturi comune (cu Bulgaria sau Ungaria) pentru găzduirea Campionatului European de Fotbal din 2020. Costul, estimat la aproximativ 10 miliarde de euro, va fi împărţit pe un interval de zece ani şi poate genera o creştere anuală a PIB de 1%.
- Decizia de a depune candidatura pentru CE 2020 implică un calendar clar pentru implementare şi termene stricte de realizare a investiţiilor. În plus, dezvoltarea infrastructurii va duce la o creştere a potenţialului turistic al României pe termen lung.
Recomandările noastre
