Şefii diplomaţiei de la Moscova şi Washington s-au întâlnit ieri, pentru prima dată, pentru a discuta despre cel mai grav impas din relaţiile bilaterale după destrămarea Uniunii Sovietice.
Zăngănitul de arme din Crimeea a făcut ieri loc negocierilor pentru soluţionarea crizei ucrainene, Rusia şi SUA stând faţă în faţă pentru prima dată în acest dosar care le-a tensionat relaţiile bilaterale fără precedent în ultimele două decenii. Ieri, la Paris, secretarul american de Stat, John Kerry, s-a aşezat la masa tratativelor cu omologul său rus Serghei Lavrov în încercarea de a găsi o soluţie paşnică la ceea ce mulţi analişti susţin că este cea mai gravă criză care a zguduit Europa după destrămarea URSS. Întâlnirea a fost precedată de declaraţiiavertisment de ambele părţi. "Nu vom mai permite vărsarea de sânge în Ucraina" a declarat Lavrov, arătând cu degetul spre Occident pentru actuala situaţie din Ucraina pentru că nu a intervenit la timp în timpul protestelor de la Kiev. Spre surprinderea tuturor, Lavrov a declarat că trupele de ocupaţie din Crimeea nu sunt forţe ruse, ci grupuri de "autoapărare".
- Tehnica de luptă a ARMATEI RUSE trimisă în CRIMEEA|GALERIE FOTO
Putin, împăciuitor Kerry a avertizat ferm Rusia că, dacă nu cooperează, riscă să se izoleze pe scena internaţională. Occidentul priveşte însă cu moderaţie spre şansele de a debloca situaţia din Ucraina. "Nu sunt optimist" a declarat ieri ministrul britanic de Externe, William Hague. Atât el, cât şi John Kerry au făcut ieri presiuni pentru ca Lavrov să accepte o întîlnire cu Andrii Deşciţa, ministrul interimar de Externe de la Kiev. Un prim pas a fost făcut însă, Moscova acceptând detaşarea de observatori internaţionali în Crimeea şi în estul Ucrainei. În această atmosferă încă tensionată, Vladimir Putin, liderul rus, a făcut ieri un pas înapoi. Tensiunea politică nu trebuie să afecteze cooperarea economică a Rusiei cu aliaţii tradiţionali, a declarat el, după ce SUA şi UE examinează posibilitatea impunerii de sancţiuni Rusiei. În pofida tonului aparent conciliator dinspre Moscova, armata rusă a mai ocupat câteva baze din Crimeea iar multe contingente ucrainene sunt încă împresurate de soldaţii ruşi. În estul rusofon al Ucrainei, la Doneţk, manifestaţiile violente au continuat, sediile instituţiilor fiind luate cu asalt de simpatizanţii Moscovei.
- Hillary Clinton îl aseamănă pe Vladimir Putin cu Hitler: ”Intervenţia rusă în Crimeea aminteşte de operaţiunile naziste, inclusiv în România”
Ajutor de miliarde În paralel cu eforturile diplomatice, SUA şi UE au anunţat ajutoare financiare consistente pentru Ucraina, de un miliard şi, respectiv, 15 miliarde de dolari. Astăzi, şefii de stat şi de guvern din UE se întâlnesc la Bruxelles într-un summit extraordinar dedicat situaţiei din fosta republică sovietică. Pentru a risipi orice îndoială cu privire la angajamentul Washingtonului de a-şi proteja aliaţii în contextul tensiunilor din Ucraina, SUA au anunţat ieri că sporeşte sprijinul militar acordat Poloniei şi ţărilor baltice, după ce în zonă au avut loc manevre militare ruseşti. Tot ieri, presa turcă a scris, citând surse oficiale de la Ankara, că Pentagonul a decis relocarea unui portavion în apele Mării Negre, o decizie majoră dat fiind contextul regional. "Rusia trebuie să renunţe la orice acţiune care poate destabiliza Ucraina." STEFFEN SEIBERT, purtător de cuvânt al cancelarului german
- Forţele ruse preiau controlul asupra a două baze de lansare a rachetelor în CRIMEEA
Recomandările noastre
