Ziua în care Soarele „îngheață” pe cer: Tot ce trebuie să știi despre solstițiul de iarnă 2025

Solstiţiul de iarnă în emisfera nordică, care are loc pe 21 decembrie, marchează debutul iernii astronomice. În această zi, cea mai scurtă a anului, lumina zilei ajunge la minim, iar noaptea atinge durata maximă. În Bucureşti, ziua va avea 8 ore şi 50 de minute de lumină naturală, în timp ce noaptea va dura 15 ore şi 10 minute.

Solstițiu de iarnă. Când începe să crească durata zilei

Solstiţiile, când ziua este cea mai scurtă (iar în cazul solstiţiului de vară, cea mai lungă), și echinocţiile, când ziua este egală cu noaptea, sunt rezultatul mișcării Pământului în jurul Soarelui și al înclinării axei sale. Aceste fenomene se produc atunci când Soarele ajunge aparent într-o poziție specifică pe cer.

Axa de rotație a Pământului este înclinată cu 23,4° față de orbita sa în jurul Soarelui, ceea ce determină anotimpurile. Emisfera nordică și cea sudică primesc cantități diferite de lumină solară de-a lungul anului. Tradițional, solstiţiile și echinocţiile au marcat schimbarea anotimpurilor, însă astăzi meteorologii stabilesc începutul și sfârșitul anotimpurilor pe baza înregistrărilor de temperatură.

Ceas. Sursă foto: Freepik

Momente-cheie din an

Din martie până în septembrie, emisfera nordică este orientată mai mult spre Soare, ceea ce aduce primăvara și vara. Din septembrie până în martie, ea se îndepărtează de Soare, marcând toamna și iarna. În emisfera sudică, ciclul este invers. Datorită înclinării axiale, arcul pe care se deplasează Soarele pe cer variază în decursul anului.

Inteligența Artificială, folosită la operațiunea de capturare a lui Nicolas Maduro. Companiile de tehnologie luptă pentru a impresiona Pentagonul

Ce trebuie să faci când un colet se pierde, este deteriorat sau furat. Primul pas, contactarea firmei de curierat

Solstiţiul de iarnă marchează punctul minim pentru emisfera nordică, când Soarele se află cel mai jos pe cer și Polul Nord este îndreptat în direcția opusă Soarelui. În acest timp, în emisfera sudică începe vara astronomică.

Astfel, în două momente ale anului – solstiţiile – Pământul este înclinat cel mai mult față de Soare. Emisfera orientată spre Soare are cea mai lungă zi, iar cea opusă, cea mai lungă noapte. În emisfera nordică, solstiţiul de vară apare în jurul datei de 21 iunie, iar cel de iarnă, în jurul 21-22 decembrie. În emisfera sudică, se întâmplă invers.

Solstițiu de iarnă. Cât de lungi vor fi zilele în următoarea perioadă

La solstiţiul de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ sud de est și apune cu același unghi spre vest. La latitudinea medie a României, la amiază Soarele urcă doar la 21° deasupra orizontului. În București, ziua are 8 ore și 50 de minute, iar noaptea, 15 ore și 10 minute. În emisfera sudică, fenomenul marchează începutul verii. Solstiţiile sunt simultane la nivel mondial, dar orele locale diferă în funcție de fusul orar.

În 2025, solstiţiul de iarnă în România are loc duminică, 21 decembrie, la ora 17:03. De la această dată până pe 21 iunie, durata zilelor va crește treptat, iar nopțile vor scădea. Cuvântul „solstițiu” provine din latină: „sol” – soare și „sistere” – a sta pe loc, deoarece în jurul acestui moment traiectoria Soarelui pe cer pare să se oprească pentru câteva zile.

Semnificații

Solstiţiile și echinocţiile nu sunt unice Pământului; orice planetă cu o axă de rotație înclinată le poate experimenta. Totuși, anotimpurile altor planete diferă semnificativ. De exemplu, Venus are o axă înclinată doar cu 3°, iar Marte are o orbită mai eliptică, ceea ce modifică intensitatea anotimpurilor.

În istorie, solstiţiile au fost celebrate în întreaga lume. Stonehenge, construit acum 5.000 de ani, se aliniază cu Soarele la solstiţiul de vară. Marile Piramide de la Giza par, de asemenea, să fie orientate în funcție de soare. Culturi diverse au creat festivaluri speciale: în Scandinavia, solstiţiul de vară aduce dans și voie bună; slavii sărbătoresc Ivan Kupala cu coronițe de flori și focuri de tabără; în Alaska, Fairbanks organizează meciul de baseball „Midnight Sun Game” pentru a marca zilele extrem de lungi.

Solstiţiul de iarnă a fost celebrat și de Imperiul Inca prin festivalul Inti Raymi, iar romanii prin Saturnalia. În Iran, festivalul Yalda marchează nașterea lui Mithra, zeul luminii. În astrologie, solstiţiul de iarnă marchează intrarea Soarelui în zodia Capricornului, simbolizând seriozitate, odihnă și planuri pentru noul an.