Ziua în care apar licuricii și se spune că se deschid porțile cerului. Tradiții de Sfinții Petru și Pavel
- Maria Dima
- 28 iunie 2026, 20:14
Sursa foto: Arhiva EVZ
Creștinii ortodocși îi sărbătoresc luni, 29 iunie, pe Sfinții Apostoli Petru și Pavel, doi dintre cei mai importanți ucenici ai lui Iisus Hristos. Dincolo de semnificația religioasă, ziua este însoțită de numeroase tradiții și credințe populare, unele păstrate de sute de ani și transmise din generație în generație.
În calendarul popular, Sânpetru de Vară marchează miezul verii agrare și începutul perioadei secerișului. Este una dintre cele mai importante sărbători ale verii, iar în jurul ei s-au păstrat numeroase obiceiuri, superstiții și interdicții.
Sânpetru, păzitorul Raiului și stăpânul lupilor
Potrivit tradiției populare românești, Sfântul Petru este cel care păstrează cheile Raiului și hotărăște cine poate intra în Împărăția Cerurilor.
Tot lui i se atribuie puterea asupra lupilor, despre care se spune că nu atacă oamenii fără încuviințarea sa. În credințele populare, Sfântul Petru păzește și balaurii care aduc grindina, mărunțind gheața pentru ca aceasta să producă pagube cât mai mici.
Folclorul îl prezintă însă și într-o ipostază apropiată de oameni. Sânpetru este descris ca un țăran gospodar, care muncește pământul, pescuiește, crește animale și umblă prin lume pentru a afla necazurile oamenilor, pe care apoi le spune lui Dumnezeu.
În unele legende apare chiar în ipostaze pline de umor: își pierde cheile Raiului, i se fură caii ori boii sau petrece alături de oamenii de rând.
Ziua în care apar licuricii
Una dintre cele mai frumoase credințe populare spune că în ziua Sfinților Petru și Pavel apar licuricii.
Potrivit tradiției, aceștia sunt scânteile biciului Sfântului Petru și au rolul de a-i călăuzi pe cei care se rătăcesc prin păduri sau pe munte.
Tot în această perioadă, bătrânii spuneau că amuțește cucul și răsare constelația Găinușei, semne care anunță miezul verii.
Ce este bine să faci pe 29 iunie
Ziua este considerată una de mare sărbătoare, iar credincioșii sunt îndemnați să participe la slujba religioasă.
În multe zone ale țării se dau pomeni pentru sufletele celor adormiți. Femeile oferă mâncare gătită, dar și vase de lut umplute cu apă, existând credința că astfel cei plecați dintre cei vii nu vor flămânzi și nu vor înseta în lumea de dincolo.
Ce este interzis de Sfinții Petru și Pavel

Sursa foto: Altarul Credinței
Tradiția spune că în această zi nu se muncește nici la câmp, nici în gospodărie. De asemenea, nu se spală haine, nu se aruncă gunoiul din casă și nu se toarce.
O altă credință populară spune că nu trebuie scuturați merii, pentru ca ogoarele să fie ferite de grindină. În unele regiuni se spune și că femeile văduve nu ar trebui să mănânce mere înainte de Sfântul Ilie, dacă vor să se bucure de sănătate.
Cine au fost Sfinții Petru și Pavel
Sfântul Apostol Petru, fratele Sfântului Andrei, s-a născut în Betsaida Galileei și purta inițial numele Simon. După întâlnirea cu Iisus Hristos a primit numele Chifa, adică „piatră". A fost cel care L-a mărturisit pe Hristos, dar și apostolul care s-a lepădat de El înainte de răstignire.
După Înălțarea Domnului, Petru a devenit unul dintre principalii propovăduitori ai creștinismului, predicând în Ierusalim, Iudeea, Samaria, Asia Mică și, în cele din urmă, la Roma, unde a fost răstignit cu capul în jos, în anul 67.
Sfântul Apostol Pavel, cunoscut înainte de convertire sub numele de Saul, era originar din Tars și, la început, a prigonit comunitățile creștine. Drumul său s-a schimbat radical după experiența de pe drumul Damascului, când, potrivit tradiției creștine, Iisus i s-a arătat într-o lumină orbitoare.
Pavel a întreprins trei mari călătorii misionare și a scris 14 dintre epistolele cuprinse în Noul Testament. A fost decapitat la Roma, tot în anul 67.
De ce sunt ocrotitorii sistemului penitenciar
În România, Sfinții Petru și Pavel sunt considerați ocrotitorii sistemului penitenciar.
Potrivit tradiției creștine, amândoi au cunoscut greșeala și pocăința: Petru s-a lepădat de Hristos, iar Pavel a persecutat creșinii înainte de convertire. În plus, amândoi au fost întemnițați pentru credința lor, motiv pentru care sunt considerați protectori ai persoanelor private de libertate.
Târgul Găinii și Târgul de Fete
Sărbătoarea este legată și de unul dintre cele mai cunoscute evenimente tradiționale din România: Târgul Găinii, organizat în Munții Apuseni.
Cunoscut și sub numele de Târgul de Fete de pe Muntele Găina, evenimentul are rădăcini foarte vechi și este asociat în tradiția populară cu zeița Gaea, protectoarea femeilor căsătorite. Potrivit cercetătorilor de etnografie, vechimea acestui obicei este susținută și de simbolistica astrală a constelației Cloșca cu Pui, vizibilă în perioada solstițiului de vară.
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.