Viața la Curte. Măcar era frumoasă

Viața la Curte. Măcar era frumoasă

-Parcă ești polițist, îmi pui atâtea întrebări! Glumea Mădălina.

Cu două zile înainte de nuntă, Tavi avea câțiva învitați, străini, cu care se închisese în biroul lui pentru discuții. Numai că lucrurile degeneraseră, iar din interior se auzeau țipete și amenințări.

-Iubitule, ești bine? A deschis Mădălina ușa încăperii așteptând un răspuns.

-Ieși afară! a urlat Tavi, cum nu o mai făcuse până atunci.

Ne puteți urmări și pe Google News

Femeia a început să plângă și să se agite. Simțea nevoia să se descarce, să povestească cuiva ce i se întâmplase. A format numărul Cătălinei și i-a relatat totul.

Cătălina îi cerea detalii, explicații, punea prea multe întrebări, iar Mădălina avea nevoie de altceva.

I-a închis telefonul descumpănită, așteptându-l pe Tavi pentru a-i cere explicații.

Întâlnirea din birou s-a terminat, însă ,târziu după miezul nopții, iar Tavi și-a condus oaspeții afară. Lucrurile păreau să se fi reglat.

Acei bărbați misterioși erau partenerii lui și veniseră să îi ceară socoteală în legătură cu niște scurgeri de informații. Undeva, în rețea, exista un trădător, iar Tavi era acuzat că a fost neglijent.

-Poliția! Nu mișca!

În câteva secunde Tavi și oaspeții lui aveau cătușe la mâini. Au fost urcați în mașini și trimiși la audieri.

Operațiunea de filaj și flagrantul fuseseră un succes. Procurorii și polițiștii capturaseră capii unei mari rețele de trafic internațional de droguri de mare risc.

Reușita se datora, în primul rând, Cătălinei, ofițer sub acoperire, care riscase enorm infiltrându-se în anturajul lui Tavi.

Fără să știe, Mădălina contribuise decisiv la finalizarea anchetei.

Dar măcar era frumoasă...