Executivul a decis unde va implementa prima componentă a proiectului „Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”. În urma programului, 18 comune şi oraşe vor avea servicii de salubritate pentru bălegar, considerat principala sursă de poluare cu nitraţi şi nitriţi a solului şi, implicit, a pânzei freatice.

Iar potrivit proiectului, ţăranii din aceste localităţi vor trebui să transporte bălegarul pe platforme special amenajate, fiecare „transport” urmând să fie „percheziţionat”de angajaţii firmelor de salubritate. În cazul în care reziduurile animaliere nu vor fi curate, deţinătorii încărcăturii vor trebui să „cureţe” bălegarul de gunoi şi abia apoi să-l lase la depozitul localităţii. Şi, pentru a venit în sprijinul agricultorilor şi al crescătorilor de animale, cei care nu au cum să transporte bălegarul vor putea apela la mijloacele speciale de transport (încărcător, tractor cu remorcă agricolă, cisternă vidanjată şi maşină de împrăştiat gunoiul) cu care vor fi dotate primăriile localităţilor respective. Utilajele, folosite doar „contra cost” Utilajele vor putea fi folosite însă de localnici doar „contra cost”, tariful fiind stabilit de autorităţile locale. Proiectul de Hotărâre de Guvern, care a fost pus pe hârtie de specialiştii Ministerului Mediului, prin care este reglementat serviciul de salubritate pentru bălegar în cele 18 comune, mai prevede că, în perioada de fertilizare a terenurilor, fiecare familie „are dreptul să ridice de la depozitul de bălegar o cantitate egală cu cea adusă”. Dacă însă vor avea nevoie de mai mult îngrăşământ natural, oamenii vor trebui să plătească pentru el. Nitraţii au poluat pânza freatică  În susţinerea proiectului, specialiştii Ministerului Mediului vorbesc şi despre felul în care măsura va stârpi „o ameninţare directă la adresa sănătăţii”. „Problemele cu care se confruntă mediul rural în domeniul gestionării gunoiului de grajd au un impact major asupra societăţii civile, reprezintă o ameninţare directă la adresa sănătăţii şi au efect advers asupra calităţii vieţii”, arată aceştia. În plus, bălegarul este principala sursă de poluare a apelor subterane cu nitraţi şi nitriţi. „2.000 de localităţi din România au pânza freatică poluată. Multe gospodării au fântâni în curte, din care familiile respective scot apă pentru prepararea hranei, fapt ce duce la îmbolnăviri şi chiar la decese”, explică oficialii Ministerului Mediului. Lista comunelor şi oraşelor care vor avea serviciu de salubritate pentru bălegar: 1. Comuna Bocsig            (jud Arad) 2. Comuna Pecica             (jud Arad) 3. Oraşul Ştefăneşti           (jud. Botoşani) 4. Comuna Dumbrăviţa     (jud. Braşov) 5. oraşul Budeşti               (jud. Călăraşi) 6. Comuna Sohatu             (jud. Călăraşi) 7. Comuna Vasilaţi            (jud Călăraşi) 8. Comuna Fundeni            (jud. Galaţi) 9. Comuna Schela              (jud. Galaţi) 10. Comuna Gârla Mare       (jud. Mehedinţi) 11. Comuna Gorneşti            (jud. Mureş) 12. Comuna Fărcăşele        (jud. Olt) 13. Comuna Traian             (jud. Olt) 14. Comuna Mironeasa       (jud. Iaşi) 15. Comuna Mirceşti           (jud. Iaşi) 16. Comuna Crucişor           (jud. Satu Mare) 17. Comuna Todireşti           (jud. Suceava) 18. oraşul Frasin                  (jud. Suceava)

EVZ a scris cine, cum şi cât a contribuit la poluarea cu nitraţi şi care sunt efectele sociale şi economice ale acestui fenomen:

• Cum au otrăvit nitraţii pământurile şi apele României
• Preţul "spălării" apelor României: 20 de miliarde de euro
• Câţi nitraţi se ascund sub eticheta apelor minerale
• Oamenii care beau otravă cu găleata
• Ce nu se vede şi nu miroase în apa minerală