La aproximativ 400 de kilometri de cea mai apropiată mare, studenții la inginerie de la ETH Zurich din Elveția lucrează din greu la roboți de ultimă generație. Aceștia ar putea schimba modul în care sunt studiate oceanele lumii.

Peștele robotizat "Eve" își mișcă coada de silicon dintr-o parte în alta. Alimentată de pompe ascunse în interior. Asta în timp ce alunecă fluid prin apa rece a lacului Zurich, unde este testat de SURF-eDNA. Grupul condus de studenți și-a petrecut ultimii doi ani construind un banc de pești roboți moi. Dintre care Eve este cel mai recent.

O analiză minim invazivă

„Făcând-o pe Eve să arate ca un pește, suntem capabili să fim minim invazivi în ecosistemul pe care îl supraveghem", a declarat Dennis Baumann, student la masterat, pentru CNN. El a adăugat că designul biomimetic ar trebui să împiedice alți pești sau viețuitoare marine să fie speriați de prezența ei. „Ne putem amesteca, ne putem amesteca în ecosistem", a adăugat el.

Capacitatea lui Eve de a se camufla ca un pește nu este singura sa utilitate. Vehiculul subacvatic autonom (AUV) este echipat, de asemenea, cu o cameră pentru a filma sub apă și cu un sonar. Care, asociat cu un algoritm, îi permite să evite obstacolele.

Colectarea ADN-ului

De asemenea, AUV dispune de un filtru pentru a colecta ADN din mediu, cunoscut sub numele de "eDNA", în timp ce înoată. Particulele de eDNA pot fi trimise la un laborator pentru secvențiere în vederea determinării speciilor care trăiesc în apă.

„Toate animalele care se află în mediul înconjurător își elimină ADN-ul. Astfel încât există ADN care plutește în jur și pe care îl putem găsi", a declarat pentru CNN Martina Lüthi, cercetător postdoctoral la ETH Zurich.

O imagine mai detaliată

Studenții speră că Eve va putea oferi oamenilor de știință o imagine mai detaliată a oceanelor și a locuitorilor lor. Deși acoperă mai mult de 70% din suprafața planetei noastre, o mare parte din ceea ce se află sub suprafață rămâne un mister.

Instrumente precum AUV-urile și vehiculele operate de la distanță sunt din ce în ce mai utilizate pentru a explora oceanul și a afla mai multe despre habitatele subacvatice. De exemplu, compania Aquaai, înființată în California, a dezvoltat drone care seamănă cu pești clovn. Și care pot colecta informații precum nivelurile de oxigen, salinitate și pH din cursurile de apă. Iar anul trecut, un rover a capturat cel mai adânc pește filmat vreodată. La o adâncime de 8 300 de metri.

O metodă din ce în ce mai răspândită

Utilizarea ADN-ului electronic pentru monitorizarea biodiversității este în creștere. Însă eșantionarea poate fi rudimentară. Unii oameni de știință încă îl colectează culegând apă într-o ceașcă sprijinită pe marginea unei bărci.

Instrumente mai avansate care pot studia mediile mai în detaliu ar putea fi vitale pentru o mai bună protecție a oceanelor Pământului, într-un moment în care habitatele oceanice se confruntă cu amenințări fără precedent din cauza schimbărilor climatice, a pescuitului excesiv și a altor activități umane.

„Vrem să construim un instrument fiabil pentru biologi", a declarat Baumann. El a adăugat că speră ca într-o zi să își poată extinde tehnologia. Astfel încât aceasta să fie accesibilă oricărui om de știință care dorește să o utilizeze. „Poate vom putea împiedica speciile să fie pe cale de dispariție sau să dispară", informează cnn.com