Un milion de lei și un apel cu sute de pagini de argumente. Victor Ciutacu cere anularea sentinței Tribunalului București

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Jurnalistul Victor Ciutacu a depus apel împotriva sentinței Tribunalului București prin care a fost obligat să plătească daune morale în valoare de 1 milion de lei către Asociația Dăruiește Viață și cofondatoarele acesteia, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu, potrivit luju.ro.

Apelul a fost înregistrat la Curtea de Apel București pe 28 iulie 2026 și vizează anularea obligației de plată, precum și rejudecarea cauzei.

Demersul vine după hotărârea civilă pronunțată la 30 aprilie 2026 în dosarul nr. 16198/3/2024, prin care Victor Ciutacu, alături de alți trei jurnaliști, a fost obligat la plata unor despăgubiri totale de 3,1 milioane de lei. În cazul realizatorului România TV, instanța a stabilit daune de 1 milion de lei.

Apelul susține că instanța nu a individualizat răspunderea jurnalistului

Potrivit motivelor de apel formulate de avocata Oana Anghel, problema juridică nu privește activitatea Asociației Dăruiește Viață, ci modul în care a fost stabilită răspunderea civilă a unui moderator de televiziune pentru o dezbatere jurnalistică referitoare la utilizarea fondurilor provenite din donații și sponsorizări.

Apărarea susține că Tribunalul București nu a identificat o faptă proprie, concretă și ilicită care să îi poată fi imputată lui Victor Ciutacu și care să justifice obligarea acestuia la plata daunelor morale.

În apel se arată că instanța ar fi analizat în mod colectiv activitatea tuturor pârâților, fără a diferenția contribuția fiecăruia și fără a explica în ce măsură afirmațiile făcute de invitați sau materialele jurnalistice realizate de alte persoane pot fi atribuite moderatorului emisiunii.

Critici privind motivarea hotărârii

Unul dintre principalele argumente invocate în apel este că sentința nu răspunde apărărilor formulate în fața instanței de fond și nu respectă cerințele privind motivarea hotărârilor judecătorești.

Victor Ciutacu susține că a arătat încă din faza judecății că nu este autorul investigației jurnalistice prezentate în emisiune, ci doar moderatorul dezbaterii televizate. În opinia sa, instanța ar fi trebuit să stabilească distinct:

• care afirmații îi aparțin;
• dacă acestea reprezintă afirmații de fapt sau judecăți de valoare;
• existența unei baze factuale;
• forma de vinovăție;
• legătura de cauzalitate dintre afirmațiile sale și prejudiciul reclamat.

Apelul susține că analiza nu a fost realizată, iar hotărârea utilizează în mod repetat formulări generale referitoare la „pârâți”, fără individualizarea conduitei fiecărei persoane.

De asemenea, apărarea critică folosirea în motivare a sintagmei „pare că a alimentat, a validat și amplificat acuzațiile”, apreciind că o astfel de formulare exprimă o impresie și nu o constatare judiciară suficientă pentru angajarea răspunderii civile.

Invocarea jurisprudenței CEDO privind libertatea de exprimare

În apel se susține că sentința nu respectă standardele dezvoltate în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului privind raportul dintre dreptul la viață privată și libertatea de exprimare.

CEDO / sursa foto: dreamstime.com

Apărarea arată că instanța nu ar fi făcut distincția dintre autorul afirmațiilor și moderatorul unei emisiuni de interes public și că ar fi tratat calitatea de moderator ca pe o prezumție de culpă.

Totodată, se afirmă că Tribunalul nu ar fi diferențiat între afirmațiile de fapt, întrebările jurnalistice, judecățile de valoare și intervențiile conversaționale din cadrul emisiunilor analizate.

Contestarea valorificării declarației unui martor

Un alt capitol al apelului privește administrarea probei testimoniale cu jurnalistul Ovidiu Vanghele.

Victor Ciutacu susține că s-a opus audierii acestuia, invocând existența unui litigiu între ei și faptul că martorul publicase anterior articole critice la adresa sa.

Potrivit apelului, Tribunalul București a consemnat în încheierea de ședință din 6 mai 2025 că va analiza obiectivitatea martorului odată cu soluționarea fondului cauzei, însă această analiză nu s-ar mai regăsi în motivarea sentinței.

Apărarea consideră că lipsa unei evaluări explicite privind credibilitatea martorului afectează legalitatea hotărârii și împiedică exercitarea unui control judiciar efectiv în apel.

Ce solicită Victor Ciutacu

Prin apelul depus la Curtea de Apel București, jurnalistul solicită:

• admiterea apelului și schimbarea în parte a sentinței Tribunalului București;
• respingerea integrală a acțiunii formulate de Asociația Dăruiește Viață, Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu;
• eliminarea obligației de a plăti despăgubiri în cuantum de 1 milion de lei;
• înlăturarea obligației privind plata cheltuielilor de judecată stabilite în primă instanță;
• obligarea reclamantelor la plata cheltuielilor de judecată generate de soluționarea apelului.

Curtea de Apel București urmează să analizeze criticile formulate împotriva sentinței pronunțate în primă instanță și să stabilească dacă hotărârea Tribunalului București respectă cerințele privind motivarea și individualizarea răspunderii civile.