Un meci câștigat. Cum se schimbă viața unei persoane cu dizabilități intelectuale pe terenul de sport

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Pentru o persoană cu dizabilități intelectuale, viața se poate opri la ușa unui centru rezidențial. Zilele seamănă între ele, iar lumea de afară rămâne inaccesibilă. Bariera nu este doar fizică, ci și socială: lipsesc ocaziile de a ieși și de a cunoaște oameni. Dar un teren de sport poate schimba totul. Aici, un om obișnuit să fie doar „beneficiar” ajunge co-echipier, adversar, campion.

În România, peste 9.000 de persoane cu dizabilități intelectuale trăiesc în centre rezidențiale, unde accesul la activități sportive și de socializare este limitat, ceea ce le reduce șansele la o viață activă și independentă. Dar pentru 78 de persoane cu dizabilități intelectuale din județele Neamț, Argeș și Gorj, ultimele luni au adus o transformare profundă. A fost nevoie de un lucru atât de simplu: sportul.

În șapte centre din cele trei județe, oamenii au primit echipament sportiv, au început să se antreneze constant și au ajuns, mulți pentru prima oară, să concureze. Centrele lor au fost dotate cu coșuri de baschet mobile, porți de fotbal, un aparat multifuncțional de fitness, gantere, benzi elastice, saltele și jaloane. Toate acestea au fost posibile în cadrul proiectului „Din centre către comunitate, prin puterea sportului”, dezvoltat de Fundația Special Olympics din România (FSOR) cu sprijinul Fundației Dacia pentru România prin programul de granturi „Mobilitatea contează”.

„De multe ori, distanța dintre un centru rezidențial și restul lumii nu se măsoară în kilometri, ci în șansa de a fi parte dintr-o comunitate. Un teren de sport oferă exact asta: să fii coechipier, adversar, om aplaudat. Susținem acest proiect pentru că mobilitatea fizică și cea socială merg mână în mână, iar sportul este unul dintre cele mai directe drumuri către comunitate”, explică Cătălina Murariu, Director Executiv Fundația Dacia pentru România.

O barieră care nu se vede din exterior

Pentru acest grup vulnerabil, accesul la sport rămâne mai degrabă excepția decât regula. 94% dintre persoanele cu dizabilități severe nu au practicat, în ultimul an, nicio activitate sportivă, iar 91% dintre acestea nu au asistat la competiții sportive, arată o cercetare a Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități realizată de Banca Mondială în 2021.

FSOR lucrează de peste două decenii cu această comunitate, din 2003 și, de atunci, a derulat programe de antrenamente și competiții pentru persoane cu dizabilități intelectuale (PDI) în întreaga țară, ajungând la peste 27.000 de persoane.

„Am început acest proiect cu speranță, dar și cu multe întrebări despre cum va fi primit de beneficiarii din centre. Curând, proiectul „Din centre către comunitate prin puterea sportului” a devenit unul de suflet. Noi, cei de la Special Olympics România, am început să facem parte din viața rezidenților din centre, iar ei, la rândul lor, dintr-a noastră. Le-am urmărit progresul la antrenamente, am aplaudat împreună succesul echipei CSM Roman și am diversificat probele de la competiții pentru ca fiecare să aibă cât mai multe șanse să își descopere și să își demonstreze abilitățile. La finalul proiectului, vedem că sportul a însemnat pentru ei mult mai mult decât antrenamente și medalii: a adus încredere, bucurie, aprecierea comunității și schimbări reale în viața de zi cu zi. Iar cel mai frumos lucru este că povestea continuă: activitățile sportive merg mai departe în centre”, povestește Roxana Ossian, manager proiect, Special Olympics România.  

Pe teren, primesc o șansă de a aparține

Cele 78 de persoane cu dizabilități intelectuale din proiectul sprijinit de Fundația Dacia pentru România au vârste între 14 și 70 de ani. Toți, indiferent de vârstă, au participat la antrenamente regulate de fitness, trasee aplicative cu elemente de gimnastică, baschet și fotbal, sub coordonarea a 13 specialiști.

După primele luni de antrenamente, efectele erau deja vizibile: și-au dezvoltat mobilitatea, forța musculară, coordonarea și echilibrul, iar constanța activității fizice, într-un cadru sigur și adaptat, i-a ajutat să facă primii pași și către o mai mare stabilitate emoțională.

„Când am văzut că oamenii mă aplaudă, am simțit că sunt important și că pot reuși”

Pentru Gelu, sportul nu a fost dintotdeauna o parte importantă din viața lui. Din cauza dizabilității sale, îi era greu să aibă încredere în propriile puteri și, de multe ori, prefera să stea deoparte atunci când ceilalți participau la activități sportive.

Totul s-a schimbat atunci când a descoperit proiectul Special Olympics. La început, a venit la antrenamente cu emoții și cu multe îndoieli. Nu știa dacă va fi suficient de bun și se temea că va face greșeli. Antrenorii și ceilalți sportivi l-au încurajat să continue și i-au arătat că, în sport, cel mai important nu este să fii primul, ci să ai curajul să participi și să nu renunți.

Gelu nu va uita niciodată prima lui competiție. În momentul în care a trecut linia de sosire, a fost întâmpinat cu aplauze și zâmbete. „Am înțeles că pot să fac lucruri pe care înainte credeam că nu le pot face”, povestește Gelu.

De atunci, sportul a devenit pasiunea lui. Pentru el, Special Olympics a fost începutul unei noi etape din viață - una în care dizabilitatea nu îl mai face să se întrebe ce nu poate face, ci îl motivează să descopere cât de multe poate realiza.

Șase organizații, un singur teren, la Târgu Jiu

Pe 5 iunie, la Târgu Jiu, proiectul a ieșit din curtea centrelor rezidențiale și s-a transformat într-o competiție regională. Pe terenurile de baschet și fotbal, sportivi de la Centrul de Abilitare și Reabilitare pentru Persoane Adulte cu Dizabilități Târgu Cărbunești s-au întrecut alături de participanți de la Centrul de Zi „Christian”, CSEI Târgu Jiu, Asociația Down Valea Jiului, ALDO-CET Băilești și Asociația Down Art Therapy.

Pentru unii dintre ei a fost prima competiție trăită în afara centrului: primul teren pe care au jucat alături de sportivi din alte organizații, primul public care i-a aplaudat și încurajat. Alții au trăit emoția de la marginea terenului, din tribune, urmărind meciurile de handbal și baschet ca spectatori.

A fost o zi care a adunat sportivi cu grade diferite de dizabilitate, unii cu dizabilități fizice asociate, sub o singură regulă: contează participarea, nu performanța. Pentru mulți dintre ei, nimic din toate acestea, terenul, oamenii noi din alte centre, emoția întrecerii, nu ar fi fost posibil fără proiectul susținut de Fundația Dacia pentru România.

Miza este ca aceste persoane, adesea invizibil, să fie văzute și să se simtă parte dintr-o comunitate.

Când „Mobilitatea contează”, România se mișcă!

Fundația Dacia pentru România (FDpR), organizație non-profit având ca scop să contribuie la o Românie care își recunoaște și valorifică potențialul uman, lansată în aprilie 2025, sprijină 35 de ONG-uri, timp de un an, în cadrul programului de granturi „Mobilitatea contează”, pentru a înlătura bariere de mobilitate fizică și socială în calea a trei tipuri de acces: la educație, la piața muncii și la cultură. Valoarea totală a granturilor este de 1 milion de euro, pentru 13.544 beneficiari la nivel național, în primul apel de finanțare.

Mesajul Programului „Mobilitatea contează” este amplificat prin campania națională „România se mișcă”, prin care Fundația Dacia pentru România își propune să crească gradul de conștientizare publică asupra mobilității fizice și sociale ca o necesitate pentru a construi un viitor, nu ca un privilegiu.