Constituția României și deciziile emise de Curtea Constituțională a României au prioritate față de dreptul european și față de deciziile Curții de Justiție a Uniunii Europene se arată în motivarea Curții Constituționale din 8 iunie cu privire la oportunitatea desființării Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție.

Curtea Constituțională nu poate împiedica Parlamentul să adopte o lege de desființare a SIIJ. În schimb, prin decizia respectivă desființarea acestei secții trebuie motivate politic, iar nu prin invocarea unor reglementări ale UE, a arătat avocatul Adrian Toni Neacșu. Aceasta, arată avocatul, pentru că CCR nu se poate pronunță pe situații de oportunitate politică.

„Oprirea valului de dosare prin care se pregătise constatarea nelegalitatii SIIJ. O parte din judecători activiști sau rezistenți încercaseră un fel de puci constituțional… Constituția este în vârful ierarhiei, împreună cu deciziile CCR, urmată de dreptul UE… Guvernul nu mai poate invocă drept motiv pentru desființarea SIIJ Hotărârea CJUE ci exclusiv motive politice”, a arătat avocatul Toni Neacșu într-o postare pe contul său de Facebook.

SIIJ

Ce prevede Curtea Constituțională

CCR a stabilit că înființarea și funcționarea secției special nu încalcă normele constituționale. Mai mult, magistrații Curții au stabilit că Hotărârea CJUE din 18 mai 2021 din cauza nr. C-355/19 „nu aduce elemente de noutate nici cu privire la efectele juridice pe care le produc Decizia 2006/928 (prin care Comisia Europeană a impus României Mecanismul de Cooperare și Verificare – n. red.) și rapoartele MCV întocmite de Comisie pe baza acesteia, stabilind, așa cum o făcuse în prealabil și instanța constituțională română, caracterul obligatoriu al Deciziei 2006/928 și caracterul de recomandare al rapoartelor M.C.V., și nici cu privire la conținutul Deciziei 2006/928”.

Potrivit Curții Constituționale, „legea fundamentală își prezerva poziția ierarhic superioară în virtutea art. 11 alin. (3) din Legea fundamentală, art.148 neatribuind dreptului Uniunii prioritate de aplicare față de Constituția României, astfel că o instanța judecătorească nu are abilitarea de a analiză conformitatea unei dispoziții din ‘legile interne’, constatate că fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept european prin prisma art. 148 din Constituție”.

toni neacsu

Argumentația avocatului Toni Neacșu

Pornind de la decizia CCR, avocatul Toni Neacșu, atrage atenția că această decizie a CCR clarifică o controversă legată de susținerile unor judecători potrivit cărora dreptul european ar avea prioritate față de Constituția României.

„Decizia de astăzi (marți 8 iunie – n. red.) a CCR pe SIIJ este într-adevăr istorică și era necesară. Într-o singură vorba, astăzi ne-am recâștigat Constituția!

După apariția Hotărârii CJUE din 18 mai 2021 se instalase haosul în justiția noastră, haos sprijinit nu atât pe conținutul acestei hotărâri, cât pe interpretările fanteziste și forțate ale celor ce susțineau desființarea SIIJ și atribuirea de forță obligatorie recomandărilor (sic) din MCV. Decizia CCR, într-o logică juridică impecabilă și în concordonanta cu bunul simt al Constituției, a venit să facă puțînă ordine.

Pe înțelesul tuturor, CCR a stabilit astăzi (cu o majoritate de 7-2) următoarele:

1.SIIJ este înființată prin lege de autoritatea legislativă și este o structura constituțională (ceea ce mai stabilise deja de 3 ori).

  1. SIIJ este constituțională chiar și în baza criteriilor enumerate în Hotărârea CJUE din 18 mai 2021.
  2. Instanțele de judecată nu pot stabili că o lege constatată constituțională de CCR încalcă dreptul UE așa cum a fost interpretat în Hotărârea CJUE.
  3. Instanțele de judecată nu pot aplică recomandările din MCV pentru a justifică înlăturarea legislației naționale, cu atât mai mult dacă această a fost constatată că fiind constituțională de către CCR.
  4. Dreptul UE, inclusiv deciziile CJUE, nu au prioritate față de dispozițiile constituționale, Constituția – inclusiv astfel cum este interpretată obligatoriu de către CCR – având prioritate.

Va fi oprit valul de dosare din justiție

Primul efect al acestei decizii este oprirea valului de dosare din justiție prin care se pregătise constatarea nelegalității SIIJ din perspectiva dreptului UE și a Hotărârii din 18 mai. O prima astfel de hotărâre a și fost dată ieri la Curtea de apel Pitești, dar erau pregătite zeci de dosare similare.

O parte din judecători (așa zis activiști sau rezistenți) încercaseră de ceva vreme un fel de puci constituțional.

Pur și simplu se pornise o acțiune coordonată de înlăturare de către judecători a normelor constituționale și a deciziilor CCR invocând fantezist prioritatea dreptului european (președintele Forumului Judecătorilor, asociație care a inițiat și organizat întreg acest demers, este de altfel specializat – fiind chiar foarte bun – tocmai în dreptul european).

Puciul constituțional a fost dejucat.

Un al doilea efect este că din acest moment Guvernul nu mai poate invocă drept motiv pentru desființarea SIIJ Hotărârea CJUE ci exclusiv motive politice. Nu există justificări tehnice sau obligații europene, nu mai trebuie invocate ipocrit, ci pur și simplu politic SIIJ nu trebuie să mai existe.

Al treilea efect este cel mai important din punctul meu de vedere. CCR a stabilit standardul ierarhiei unor norme naționale și europene.

Constituția este în vârful ierarhiei, împreună cu deciziile CCR, urmată de dreptul UE (tratatul de aderare și celelalte acte normative europene), apoi de legislația națională.

Este practic ridiculizată discuția potrivit cu care instanțele de judecată și judecătorii ar putea vreodată să înlăture de la aplicare deciziile CCR invocând orice hotărâre a CJUE sau orice altă normă europeană”.