Corneliu Vadim Tudor a scris ultima sa poezie în duminică noaptea, iar titlul acesteia este "Ultima cafea".
Redăm integral poezia lui Corneliu Vadim Tudor.
POEM INEDITULTIMA CAFEAHai, Moarte, să bem o cafeaŢi-o fac cu caimac, aromatăMai leapădă-ţi coasa cea greaŞi mantia asta ciudată.Te rog să iei loc în fotoliuNu mă supără dacă fumeziDupă cine eşti, Moarte, în doliu?De ce tot suspini şi oftezi?E foarte fierbinte cafeauaNu te grăbi, că te frigiMai lasă-mi pe cer, încă, steauaDacă eu am să mor, ce cîştigi?Ai venit să mă iei în persoanăPrea mare onoare îmi faciDin toată specia asta umanăNumai pe mine mă placi?Hai să-ţi ghicesc în cafeaE bine să ştii ce te-aşteaptăO cumpănă grea vei aveaDar tu te descurci, eşti deşteaptă.Eşti tot timpul în criză de baniAici, te asemeni cu mineDe ce să fim noi duşmani?Eu te-nţeleg cel mai bine.Lumea te aplaudă de departeÎn zvon de corridă, olé!Fii bună şi-ntoarce-te, MoarteSă văd: după tine ce e?Acum eşti captivă la mineAm vrut să-ţi arăt, draga meaCă nu-mi este frică de tine:Ţi-am pus şoricioaică-n cafea.Corneliu Vadim TudorNoaptea de duminică spre luni6 spre 7 septembie 2015
Corneliu Vadim Tudor a încetat din viaţă luni după-amiază, la vârsta de 65 de ani.
Recomandările noastre
