Astfel, la Cancun, Uniunea Europeană va face presiuni pentru a se ajunge la un acord asupra unui set echilibrat de decizii care ar pregăti terenul pentru crearea cât mai curând a unui cadru obligatoriu din punct de vedere juridic la nivel mondial şi ar duce la acţiuni imediate şi concrete de combatere a schimbărilor climatice. UE, principalul donator de ajutoare al lumii, va prezenta la Cancun un raport complet şi transparent privind finanţarea iniţială rapidă pe care a furnizat‑o UE pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare.
Însă, miza întâlnirii care va dura 12 zile este mult mai amplă. Astfel, eşecul negocierilor de la Cancun va reprezenta o lovitură dură pentru ONU.
 
 „UE este pregătită să-şi dea acordul la Cancun în privinţa unui cadru ambiţios la nivel mondial privind clima, dar, din păcate, unele dintre celelalte economii majore nu sunt pregătite pentru asta. Totuşi, conferinţa de la Cancun poate face un pas semnificativ înainte la nivel mondial prin stabilirea, de comun acord, a unui set echilibrat de decizii care să cuprindă multe aspecte esenţiale”, a declarat comisarul european pentru schimbări climatice, Connie Hedegaard.
Din punctul ei de vedere, este crucial ca la Cancun să se ajungă la câteva înţelegeri. „În caz contrar, procesul de negociere al ONU privind schimbările climatice riscă să‑şi piardă avântul şi relevanţa, iar deocamdată nimeni nu a reuşit să propună un forum alternativ care să poată oferi rezultate mai bune. Prin urmare, conferinţa de la Cancún trebuie să realizeze progrese în legătură cu problemele de fond, şi poate face acest lucru dacă toate părţile dau dovadă de voinţă politică”, a subliniat aceasta.
Spre un cadru la nivel mondial privind clima
Între 29 noiembrie şi 10 decembrie, în cadrul conferinţei de la Cancun, vor continua negocierile ONU care vizează elaborarea unui sistem mondial de combatere a schimbărilor climatice pentru perioada de după 2012, când expiră principalele dispoziţii ale Protocolului de la Kyoto.
Din punctul de vedere al UE, obiectivul fundamental al procesului de negociere al ONU trebuie să fie crearea unui cadru mondial ambiţios, cuprinzător şi obligatoriu din punct de vedere juridic, care să implice toate ţările în combaterea schimbărilor climatice. Acest cadru ar trebui construit pe bazele Protocolului de la Kyoto şi ale Acordului de la Copenhaga. Acesta din urmă este rezultatul conferinţei ONU de anul trecut referitoare la schimbările climatice şi a fost aprobat de 140 de ţări, inclusiv UE şi statele sale membre. Acordul de la Copenhaga recunoaşte nevoia limitării încălzirii globale la maximum 2 °C peste temperatura din perioada preindustrială.
UE ar prefera ca viitorul cadru la nivel mondial privind clima să ia forma unui instrument nou, unic, obligatoriu din punct de vedere juridic, care să includă elementele esenţiale ale Protocolului de la Kyoto. Totuşi, UE este dispusă să ia în considerare o a doua perioadă de angajament în temeiul Protocolului de la Kyoto, cu condiţia ca aceasta să facă parte dintr‑un acord mai amplu la nivel mondial care să implice toate economiile dezvoltate în acţiunile de combatere a schimbărilor climatice şi cu condiţia îmbunătăţirii integrităţii de mediu a Protocolului.
Pachetul de decizii de la Cancun
UE consideră că este important ca această conferinţă de la Cancun să fie o etapă semnificativă care să pregătească terenul pentru instituirea cât mai curând a unui cadru mondial cuprinzător şi obligatoriu din punct de vedere juridic.
Conferinţa ar trebui să realizeze progrese prin elaborarea unui pachet echilibrat de decizii care să reflecte progresele obţinute în cadrul negocierilor de până acum şi să stabilească principalele elemente ale structurii viitorului sistem mondial privind clima. De asemenea, deciziile luate la Cancun ar trebui să permită lansarea unor acţiuni concrete şi imediate de combatere a schimbărilor climatice, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.
Încă nu s‑a ajuns la un acord privind sfera de aplicare a pachetului de decizii. UE doreşte ca pachetul echilibrat de decizii de la Cancun să abordeze, printre altele, următoarele aspecte specifice:
Finanţarea iniţială rapidă
În 2010, UE a mobilizat o finanţare „iniţială rapidă” de 2,2 miliarde EUR pentru a sprijini ţările în curs de dezvoltare în eforturile lor de a se adapta la schimbările climatice şi de a le atenua.Această finanţare face parte din angajamentul general al UE în temeiul Acordului de la Copenhaga de a oferi 7,2 miliarde EUR în perioada 2010‑2012.
Finanţarea iniţială rapidă completează sprijinul semnificativ în domeniul climatului pe care UE, principalul donator de ajutoare al lumii, îl oferă deja ţărilor în curs de dezvoltare prin Asistenţa oficială pentru dezvoltare (AOD). În 2008, de exemplu, UE a donat 5,1 miliarde USD în cadrul AOD pentru atenuarea schimbărilor climatice în ţările în curs de dezvoltare, ceea ce reprezintă 60 % din AOD furnizată în acest scop.
Pentru a asigura transparenţa deplină a punerii în aplicare a angajamentului său privind finanţarea iniţială rapidă, UE va prezenta un raport cuprinzător privind progresul acesteia la Cancun, în cadrul unui eveniment public secundar deschis tuturor participanţilor şi părţilor interesate. De asemenea, UE va prezenta, în viitor, rapoarte anuale pe această temă.