Bruxelles-ul a adoptat ieri un nou pachet de sancţiuni, care lovesc în principala sursă de venit a Republicii Islamice - exporturile de ţiţei.
Uniunea Europeană a decis, ieri, să blocheze importurile de petrol din Republica Islamică, o măsură care, cel mai probabil, va lovi în plin economia iraniană, după pachete succesive de sancţiuni împotriva regimului de la Teheran fără efecte vizibile până în prezent. Decizia vizează un embargo imediat aplicat noilor contracte pentru importul de petrol brut şi produse petroliere, cele în desfăşurare continuând până la 1 iulie. Uniunea Europeană îngheţase deja activele bancare pentru 433 de companii şi 113 persoane fizice din Iran şi impusese restricţii împotriva exporturilor anumitor produse iraniene, în replică la controversatul program nuclear al Teheranului. Discuţiile la nivelul blocului comunitar privind noile sancţiuni contra Iranului s-au intensificat în ultimele zile, mai ales ca urmare a reticenţelor manifestate de Grecia, ţară dependentă în mare măsură de importurile de petrol iranian. În prezent, aproximativ o cincime din exporturile de petrol ale Iranului au ca destinaţie Uniunea Europeană, principalii beneficiari fiind Italia, Grecia şi Spania, ţări care sunt şi printre cele mai expuse în faţa crizei financiare din zona euro. Mai mult de jumătate din petrolul iranian este exportat însă către Asia, motiv pentru care UE şi SUA încearcă să convingă ţările asiatice, precum India şi China, să-şi reducă importurile de petrol provenind din Iran, astfel încât presiunile internaţionale contra Teheranului să fie mai eficiente. Mobilizare în Golful Persic Rusia a denunţat "măsurile unilaterale" adoptate de UE, care, în opinia Moscovei, nu ajută deloc la soluţionarea complicatului dosar iranian. Washingtonul, în schimb, a ordonat echipajului portavionului USS Abraham Lincoln, escortat de două nave militare, una britanică şi una franceză, să pătrundă în apele Golfului Persic. Teheranul a avertizat în urmă cu câteva săptămâni că va bloca Strâmtoarea Ormuz, pe unde este transportată o cincime din petrolul lumii, dacă Occidentul adoptă sancţiuni care să lovească în exporturile sale de ţiţei. SUA au anunţat că vor face totul pentru a menţine deschisă ruta, ceea ce alimentează riscul unei confruntări deschise. Mohammad Kossari, vicepreşedinte al comisiei de securitate naţională din parlamentul iranian, a avertizat ieri că traseul navigabil va fi închis după decizia Bruxelles-ului, dar avertismentul său a rămas fără ecou la Teheran. Efectele noilor sancţiuni Atât diplomaţii europeni, cât şi analiştii sunt reticenţi pentru moment în a cuantifica efectele măsurii adoptate ieri. Aceştia din urmă susţin că, dacă Arabia Saudită nu îşi suplimentează producţia pentru a acoperi cele 20 de procente în prezent importate de UE din Iran, atunci preţul petrolului ar putea creşte dramatic, situaţie care ar putea favoriza Teheranul prin majorarea exporturilor de ţiţei pe alte pieţe. Economia iraniană va avea de suferit, dar fără măsuri similare adoptate şi de principalii importatori de petrol iranian din Asia - China, Japonia şi India - este puţin probabil ca Teheranul să renunţe la ambiţiile sale nucleare. La urma urmelor, Iranul a asistat la prăbuşirea, rând pe rând, a regimurilor dictatoriale din nordul Africii, dar nu şi a celui de la Phenian, care deţine armament nuclear. În aceste condiţii, Teheranul pare însă dispus să absoarbă şocurile economice ale noilor sancţiuni pentru a nu abandona un proiect de care depinde însăşi supravieţuirea regimului iranian.
<iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/_zov1IBxfi4?rel=0" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> 80 la sută din veniturile Iranului provin din exporturile de petrol Citiţi şi:
- Rusia, îngrijorată de decizia UE de a impune un embargo petrolier Iranului
- Americanii au trecut strâmtoarea Ormuz. Iranul se pregăteşte de RĂZBOI