Trei adulţi au primit viaţă de la un copil ucis pe „zebră“

Trei adulţi au primit viaţă de la un copil ucis pe „zebră“

Tragedia unui copil de 7 ani ale cărui organe au fost donate săptămâna trecută, după ce ajunsese în stare gravă la Spitalul Floreasca din Capitală, i-a înrudit pe doi tineri de 27 de ani şi a salvat de la o moarte rapidă o ieşeancă de 33 de ani.

Raluca Roşu şi Andrei Sevastre au primit rinichii micuţului în aceeaşi dimineaţă. De la operaţ ie, tinerii, pe care asistentele de la Institutul Clinic Fundeni îi ştiu drept „fraţi de rinichi“, stau împreună în două saloane identice, alăturate. Nu primesc vizitatori în saloane, pentru că imunitatea lor, foarte scăzută, de-abia reuşeşte să lupte împotriva microbilor. Ficatul băieţelului a ajuns la o femeie din Iaşi, care nu ar mai fi trăit mai mult de o lună fără transplant. Copiii donatori sunt foarte rari Viaţa lui Andrei, un copil de nici 7 ani, a fost curmată tragic de un tânăr care l-a lovit atât pe el, cât şi pe mama lui pe o trecere de pietoni din Voluntari. Mama a fost rănită uşor însă copilul, lovit în plin de maşină, a ajuns în stare gravă la Spitalul de Urgenţă Floreasca. Medicii nu-l mai puteau salva, însă i-au întrebat părinţii dacă sunt de acord să-i doneze organele. Cu toată durerea care o aduce moartea singurului copil, părinţii lui Andrei au fost de acord să ajute la salvarea altor vieţi. „Situaţiile în care apar donatorii copii sunt foarte rare, iar primitori pentru aceste organe sunt greu de găsit“, spune directorul executiv al Agenţiei Naţionale de Transplant, Victor Zota. Pentru inima lui Andrei, doctorii nu au găsit niciun donator, însă restul organelor au fost rapid transplantate. Raluca şi Andrei, amândoi de 27 de ani, au primit rinichii băieţelului din Voluntari. Amândoi au poveşti impresionante. Andrei Sevastre este din Tecuci şi suferă de diabet de la 7 ani. Boala i-a „atacat“ în timp rinichii. De şase ani, face trei şedinţe de dializă pe săptămână, de aproape şase ore fiecare. „Durata şedinţelor a crescut, pentru că a avut nişte complicaţii la picioare din cauza diabetului“, spune soţia tânărului, Anca. Andrei este extrem de timid însă le mulţumeşte din toată inima părinţilor băieţelului pentru gestul lor. Consideră că a avut noroc că a fost compatibil pentru că nu se înscrisese pe listele de aşteptare. „Am venit în urmă cu doi ani cu mama la spital, pentru că voia să-mi doneze un rinichi. Numai că ea a avut nişte complicaţii în urma unui TBC şi a trebuit să mai aşteptăm. Se pare că doctorii ne ştiau de atunci“, povesteşte tânărul. „Acum am o şansă la viaţă“ Raluca este din Bucureşti şi face dializă de şase ani, la Institutul Fundeni. A avut ghinionul de a primi un tratament greşit la 3 ani, care i-a afectat rinichii. Îşi dă seama că transplantul i-a oferit şansa de a-şi trăi viaţa independent de aparatul de dializă, de care era legată câte patru ore, o dată la aproape două zile. „Veneam dimineaţa la şapte la dializă şi plecam la 12.00“, îşi aminteşte Raluca. Opţiunile rămase pentru ea erau puţine. A trebuit să-şi termine la fără frecvenţă facultatea, pe care o începuse înainte de a intra în insuficienţă renală. La un job s-a gândit, dar a renunţat. Niciun angajator nu ar fi fost de acord să o lase câteva ore pe zi, trei zile pe săptămână, să lipsească pentru a-şi face dializa. „Acum, datorită transplantului, am o şansă la viaţă“, spune plină de speranţă tânăra. DESTIN Fără transplantul de ficat, murea în câteva săptămâni Ficatul lui Andrei a fost transplantat unei ieşence de 33 de ani, tot la Institutul Fundeni. Felicia apreciază mult gestul părinţilor de a dona organele băiatului lor, mai ales că, în urmă cu câteva luni, a pierdut o sarcină. „Copilul este cel mai important în viaţa unui om. Este un gest pe care puţini îl cunosc şi nu ştiu dacă părinţii lui îşi dau seama cât de mult bine au făcut“, spune femeia, şoptit. A intrat în insuficienţă hepatică din cauza unei boli care i-a măcinat încet ficatul. „În decembrie, am stat opt zile în comă la Fundeni. Doctorii au reuşit să mă resusciteze, dar am intrat din nou în comă“, îşi aminteşte. „Din cauza situaţiei grave, Felicia a avut întâietate la transplant“, spune Irinel Popescu, medicul care a făcut transplantul. Fără transplant, ar mai fi putut sta doar câteva săptămâni pe aparatele care îi substituiau funcţia hepatică.

Cititi si Vieti salvate de ingerii Andrei

Ne puteți urmări și pe Google News