Economie
„Taxa de solidaritate” naște controverse în alianța de guvernare. Un important liderul politic o consideră nejustificată
sursă: arhivă În cazul în care „taxa de solidaritate" de 1% propusă de actuala coaliție guvernamentală pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, va fi introdusă, peste 330 de companii vor fi afectate. Liderul PNL, Florin Cîțu a declarat că nu susține o astfel de taxare.
De taxa de solidaritate ar fi afectate societăți precum Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziţii ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale, relevă date analizate de Profit.ro.
Peste 330 de companii ar urma să achite taxa
În total, circa 330 de companii ar urma să achite taxa de solidaritate dacă se menţine la actualul nivel, cu Dacia plătind, de exemplu, încă 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro la bugetul de stat, raportat la ultima cifră de afaceri. Statul ar încasa dintr-un foc peste 1 miliard de euro, de la toate companiile care ar depăşi borna cifrei de afaceri.
O astfel de idee de taxare, denumită tot „de solidaritate", a mai apărut în 2017, cu o guvernare PSD-ALDE, când ministrul de Finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avansa o taxă de 2%, dar la fondul de salarii. Ulterior, taxa proiectată a fost tăiată la 0,25%, prin intervenţia premierului Mihai Tudose, după care nu s-a mai vorbit decât de o contribuţie asigurătoare pentru muncă, de 2,25, conform Profit.ro.
„În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze", susţine consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru.
Introducerea „taxei de solidaritate" pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro este discutată în coaliţiei, fiind susţinută de PSD şi de UDMR Liberalii nu doresc ca măsura să fie una permanentă.
Florin Cîțu spune că „nu-și are loc astfel de taxă”
Liderul PNL susține că este vorba despre „impozitarea pe cifra de afaceri vs impozitarea pe profit”.
„Din punctul meu de vedere, nu susțin astfel de taxări (suprataxare cu 1% din cifra de afaceri a marilor companii, n.red.). Bineînțeles că am susținut asta în coaliție (...) Așa pe hârtie pot să scriu multe. Ea nu se justifică în context economic, am avut economia închisă 2 luni, bugetul a fost susținute de astfel de companii. Nu-și are loc astfel de taxă. Ea este susținută de partenerii din coaliție, dacă și premierul este de acord. Este vorba de impozitarea pe cifra de afaceri vs impozitarea pe profit”, a declarat Florin Cîțu.
Recomandările noastre
