Termenul de imunitate are o definiție complexă și polivalentă, fiind utilizat cu precădere în biologie/medicină și în drept/politică, referindu-se, în ambele cazuri, la o formă de protecție sau apărare împotriva unei amenințări sau a unei acuzații.
În biologie și medicină, imunitatea reprezintă capacitatea organismului (sistemul imunitar) de a se apăra împotriva agenților patogeni (bacterii, viruși, fungi, paraziți) sau a substanțelor străine dăunătoare, prin mecanisme biologice complexe.
În drept și politică, imunitatea (parlamentară sau diplomatică) este un statut juridic special, o scutire temporară de sub incidența anumitor legi sau proceduri judiciare, acordată anumitor categorii de demnitari (parlamentari, miniștri, președinte, diplomați) pentru a le proteja funcția și a asigura independența puterilor în stat. Scopul este de a preveni șicanarea politică prin dosare penale abuzive, deși acest statut este adesea criticat ca o formă de impunitate.
RAPORT. România trebuie să elimine imunitatea acordată foştilor miniştri, susţin oficiali ai Consiliului Europei. România transmite un semnal greşit când oferă protecţie politică foştilor miniştri suspectaţi de corupţie sau când...
Trecerea bruscă de la zile călduroase la altele extrem de friguroase şi invers scade imunitatea şi aduce răceli, gripe, dureri de cap şi de articulaţii, dar creşte şi numărul de...