Trecerea bruscă de la zile călduroase la altele extrem de friguroase şi invers scade imunitatea şi aduce răceli, gripe, dureri de cap şi de articulaţii, dar creşte şi numărul de pneumonii şi infarcte.

Azi, 12 grade Celsius, soare cât cuprinde, mâine, 0 grade C, frig şi ceaţă. Toate aceste schimbări bruşte de temperatură sunt adevărate şocuri pentru organism.

Sistemul imunitar se prăbuşeşte, apar răcelile şi virozele, creşte tensiunea arterială şi se modifică ritmul inimii, apar durerile de articulaţii, se înrăutăţesc migrenele şi astmul bronşic. Uneori, organsimul are nevoie de mai mult de două săptămâni pentru a se adapta.

Copiii, bolnavii cronic, dar şi fumătorii sunt cei mai afectaţi.

"Schimbările bruşte de temperatură sunt o încercare pentru toţi, în special pentru copii şi bătrâni. Cu cât avem mai multe boli cronice, cu atât procesul de adaptare este mai anevoios, iar bolile cronice preexistente se pot agrava", explică medicul de familie Remus Lupu.

Răcelile prost tratate se pot transforma în pneumonii

Trecerea de la cald la frig şi invers aduce probleme respiratorii, viroze, gripe, chiar pneumonii sau agravează astmul ori alte afecţiuni pulmonare.

"Odată cu scăderea temperaturii, microorgansimele şi bacteriile care în mod natural trăiesc în gât, în aparatul respirator, devin mai agresive şi inflamează mucoasa. Dacă simptomele persistă, poate apărea o suprainfecţie: tusea uscată devine purulentă, secreţiile la fel", explică Mag dalena Ciobanu, pneumolog la Institutul de Pneumologie "Marius Nasta", din Bucureşti.

În termeni medicali, pneumonia înseamnă mai mult decât o simplă tuse. "Pneumonia înseamnă, de fapt, o răceală mai complicată, însoţită de junghi toracic şi temperatură mare. Doar frigul nu poate să provoace din prima pneumonie, cu excepţia persoanelor cu o imunitate extrem de scăzută: persoanele cu boli cronice, fumătorii etc.", adaugă pneumologul Ciobanu.

Însă o răceală netratată sau tratată prost se poate transforma în pneumonie. Sfatul medicilor este să renunţaţi la impulsul de a lua antibiotice încă de la declanşarea bolii şi să mergeţi la medic dacă simptomele se accentuează.

Migrene şi oboseală excesivă

Trecerea de la cald la frig se traduce prin dilatarea şi comprimarea vaselor de sânge de la nivelul creierului, factori declanşatori ai migrenelor. "Jumătate dintre cazurile de migrenă sunt determinate de vremea rece şi umedă sau de schimbările de temperatură. Presiunea scăzută apasă pe sinusuri. Durerile de cap pot fi, de asemenea, simptome ale virozelor", precizează medicul Remus Lupu. În plus, vremea închisă, rece, care îi obligă pe cei mai mulţi să rămână în case, predispune la depresii şi dereglări mentale, ameţeală, oboseală excesivă, apatie.

"Doar frigul nu provoacă pneumonie, cu excepţia persoanelor cu o imunitate scăzută.", MAGDALENA CIOBANU, medic pneumolog

BOLNAVI CRONIC

Reumaticii şi cardiacii, colegi de suferinţă

O categorie aparte de bolnavi grav afectaţi de variaţiile de temperatură sunt cei care au reumatism. Articulaţiile lor resimt de dinainte orice schimbare de presiune a aerului. Şi cardiacii suferă de pe urma schimbărilor meteorologice bruşte şi a umezelii.

"Aerul rece şi frigul îngustează vasele de sânge, ceea ce duce la coagularea sângelui şi creşte chiar riscul de infarct. Studiile au demonstrat că numărul cazurilor de infarct e mai mare iarna decât în restul anului. În funcţie de boala de care suferă, cardiacii mai pot resimţi dureri în piept şi junghiuri intercostale, dar şi hipertensiune arterială", adaugă medicul Remus Lupu.

În aceste condiţii, specialiştii le recomandă atât celor care suferă de reumatism, cât şi celor cu boli cardiace, să-şi limiteze timpul de expunere la frig şi să se îmbrace "în straturi", să respecte tratamentul şi să renunţe la alimentele proinflamatoare, precum mezelurile, dulciurile, dar şi alcoolul şi cafeaua. La recomandarea medicului, reumaticii pot creşte doza de antiimflamatoare.